Discurs la Congresul UDMR, Braşov, 15 ianuarie 1993 

 

Congresul UDMR, ianuarie ’93

Încep prin a vă ruga să fiţi îngăduitori faţă de faptul că nu am prezentat cuvântul meu de salut, cum ar fi fost protocolar, la deschiderea lucrărilor Congresului dumneavoastră. Cum ştiţi, probabil, din scurtele relatări ale presei, am întrerupt pentru a fi împreună, o vizită în Italia, pe care o consider importantă atât datorită întrevederilor politice, cât şi discuţiilor avute în unele mari întreprinderi italiene care ar putea coopera cu întreprinderile noastre. Această întârziere nu schimbă în nici un fel cordialitatea şi sinceritatea salutului şi urărilor de succes pe care, din partea Convenţiei Democratice din România şi a mea personal, vă rog să le primiţi.

O experienţă politică de aproape trei ani ne îngăduie să considerăm că lucrările acestui congres vor fi parte integrantă a demersului în care Convenţia Democratică s-a angajat, pentru a pune bazele dezvoltării relaţiilor între organizaţia reprezentativă a maghiarilor din România şi celelalte organizaţii componente ale CDR.

 

Exemplu de colaborare politică

Cred că nu greşesc afirmând că activitatea noastră în cadrul Convenţiei reprezintă un exemplu de colaborare politică onestă şi de parteneriat deschis şi firesc care trebuie să funcţioneze pe viitor în ansamblul structurilor democratice ale ţării. Este un exemplu de alianţă leală, în care identitatea fiecărei formaţiuni este pe deplin respectată şi ţelurile comune se urmăresc, prin negocieri şi dezbateri, în folosul general. Pentru prima oară în istoria instituţiilor din România, Convenţia Democratică  este cea care a izbutit să realizeze un cadru de colaborare politică în condiţii de deplină egalitate şi reciprocitate între formaţiuni politice ale cetăţenilor majoritari şi organizaţiile minorităţii maghiare.

Colaborarea efectivă în cadrul Convenţiei are la bază convingerea noastră că democraţia este indivizibilă; că nu se poate imagina un ansamblu politic democratic şi o deschidere către civilizaţia europeană în afara respectării drepturilor fiecărui cetăţean al ţării, indiferent de originea sa etnică. Pentru noi toţi, prezenţa minorităţilor naţionale în viaţa politică şi culturală a ţării reprezintă calea unui dialog fertil, o experienţă care ne îmbogăţeşte pe toţi, confirmându-ne propria identitate şi capacitatea de a cultiva un pluralism real şi benefic. Nu e nevoie, aşadar, în acest stadiu al colaborării noastre, să îndemn la o viitoare colaborare loială; această colaborare există, şi este prin ea însăşi o garanţie a dezvoltării democratice a României.

 

Spiritul Proclamaţiei de la Alba Iulia

Convenţia Democratică din România se simte responsabilă şi pentru păstrarea tradiţiilor politice ale partidelor istorice, şi pentru viitorul democratic pe care îl propune ţării. România nu ar fi fost ea însăşi fără gândirea şi eforturile înaintaşilor, al căror crez, reprezentat de Partidul Naţional Ţărănesc, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Social Democrat, a consolidat statul român unitar şi i-a conferit o dimensiune cu adevărat democratică prin Proclamaţia de la Alba Iulia, acea remarcabilă Cartă a libertăţii şi toleranţei pe care s-a clădit istoria secolului 20 în ce a avut ea mai nobil şi mai generos. Azi, la aproape trei sferturi de veac de la proclamarea principiilor bunei convieţuiri în spiritul democraţiei şi al libertăţilor fundamentale ale omului, Convenţia Democratică din România se consideră datoare să se angajeze în lupta politică pentru realizarea în termenii zilelor noastre a acestui nobil angajament moştenit de la predecesorii noştri.

Mandatul istoriei devine astfel mandatul prezentului şi al viitorului democratic al ţării. Nici democraţia, nici libertatea, nici drepturile omului nu sunt divizibile după nici un fel de criterii etnice sau religioase. O Românie în care doar unii dintre cetăţenii ei s-ar bucura de deplinătatea drepturilor lor, o Românie în care doar unii dintre cetăţenii ei s-ar simţi acasă nu poate fi nici liberă, nici democratică. O Românie care nu ar respecta identitatea şi aspiraţiile particulare ale cetăţenilor ei nu poate fi România pe care noi o dorim.

 

Libertate, democraţie, respect reciproc

România pe care o proiectează Convenţia Democratică este un stat modern şi democratic, încrezător în lealitatea cetăţenilor ei, ale căror interese le protejează fără nici o discriminare; un stat cu o administraţie descentralizată şi o structură suplă, dar fermă, în care fiecare comunitate locală să-şi poată gestiona resursele şi dezvoltarea într-o corelare inteligentă cu interesul general al ţării; un stat liber, în care libera dezvoltare a fiecăruia este garantată şi susţinută de întreaga societate; un stat prosper, deschis cooperării economice şi schimburilor culturale; un stat european în cel mai nobil şi mai generos înţeles al acestui cuvânt.

Încrederea unei mari părţi a corpului civic în autenticitatea şi perspectiva acestui proiect, în numele căruia Convenţia Democratică şi eu însumi am participat la alegeri, s-a dovedit limpede prin voturile pe care ni le-au acordat. Profit de acest prilej pentru a mulţumi încă o dată electoratului de naţionalitate maghiară pentru încrederea pe care a manifestat-o faţă de candidaţii Convenţiei. Scorul electoral din al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, care a însumat aproape 5 milioane de voturi, a relevat, prin majoritatea de peste 60% obţinută în judeţele de dincolo de Carpaţi (cu excepţia Maramureşului), că majoritarii şi minorităţile se pot uni în jurul unui program cu adevărat democratic. Colaborarea politică interetnică, care funcţionase în interiorul Convenţiei democratice, şi-a demonstrat viabilitatea şi perspectiva de dezvoltare în cadrul comunităţilor locale. S-a dovedit, de asemenea, că şirul exceselor naţionaliste care au perturbat progresul democraţiei în România în anii ’90 – ’91 a fost provocat şi regizat de inamicii instaurării democraţiei în România.

 

Împotriva extremismului, violenţei şi a oricărei discriminări

Există, desigur, grupuri extremiste, şi între majoritari, şi între minoritari; pretutindeni există asperităţi într-un proces politic care nu are cum fi o idilă nici în sine, nici în contextul de tensiuni şi încriminări care prelungesc agonia totalitarismului în întreg Estul european. Este esenţial să folosim mecanismele democraţiei pentru a dedramatiza situaţiile, pentru a înţelege punctul de vedere al celuilalt, pentru a negocia pe temeiul încrederii reciproce în partenerul de discuţie. Situaţia din fosta Iugoslavie este un sever avertisment pentru toate forţele politice din această parte de lume. Voinţa politică fermă de dialog fără prejudecăţi şi resentimente, a fiecăreia dintre ele, a fiecăruia dintre noi, este indispensabilă pentru a închide calea unor provocări similare şi a unor sfâşieri de acelaşi fel. Cu atât mai mult cu cât echivocurile Puterii actuale întreţin confuzia şi alimentează subteran tendinţele extremiste şi de recurs la violenţă.

Convenţia Democratică se consideră obligată să-şi asume rolul de piatră unghiulară într-o amplă mişcare împotriva extremismului, a violenţei şi a oricărui fel de discriminare. Simţindu-ne solidari cu toţi cei care, în Europa şi în lume, se opun şovinismului, izolaţionismului şi extremismului de orice fel, nu putem să nu observăm că, în România, întreţinerea unor tensiuni sociale şi interetnice se leagă clar de lupta pentru supravieţuire a foştilor şi actualilor administratori ai dictaturii comuniste.

 

Marele proiect al integrării europene

Solidaritatea pentru reformă, pentru o viaţă cu adevărat democratică, pentru progresul general al ţării face parte din efortul nostru comun de realizare a marelui proiect al Opoziţiei democratice: integrarea ţării, ca membru cu drepturi egale, în comunitatea economică, politică şi culturală a Europei civilizate. În numele acestui proiect – în interiorul căruia devotamentul necondiţionat al fiecăruia dintre noi faţă de patria noastră comună, România, şi încrederea fiecăruia dintre noi în forţa perenă a democraţiei îşi află expresia deopotrivă – vă urez dezbateri fertile. Sunt convins că succesul acestora este parte integrantă a succesului democraţiei şi demnităţii României.