Discurs susţinut cu ocazia inaugurãrii Institute for Peace Studies

din Alexandria, din 14 februarie 2006

 

Excelenţa voastrã d-na Suzanne Mubarak

Stimate dle Director al Bibliotecii Alexandrine dl. Ismail Serageldin

Distinşi colegi,

      Cand am primit invitaţia de a participa la inaugurarea Institutului Pãcii la Biblioteca din Alexandria mi-am amintit istoria tanãrului pãstor spaniol Santiago care cãlãtorea din Europa spre Piramidele Egiptului purtand în desagã o carte. El învaţã araba şi întalneşte o bãtranã ghicitoare, un rege, un negustor de cristaluri, un general, un crescãtor de cãmile, un englez şi pe fecioara Fatima. Strãbate deşertul, rãzboiul dintre clanuri şi pacea oazelor. La capãtul drumului sãu aflã cã mai importantã decat orice comoarã este cunoaşterea ’Sufletului lumii’. Istoria lui Santiago a fost povestitã de scriitorul brazilian Paulo Coelho în cartea Alchimistul cititã de milioane de oameni dovedind încã o datã cã dialogul civilizaţiilor este nu numai posibil dar şi fascinant.

      Suntem aici împreunã pentru a ne împãrtãşi experienţele noastre personale cãutãnd un sens comun.

      M-am nãscut în anul în care începea al II – lea rãzboi mondial, langã o cetate din secolul XV situatã pe graniţa fostului imperiu sovietic. Am cunoscut ocupaţia strãinã, refugiul, viaţa sub o dictaturã militarã de dreapta şi represiunea sub o dictaturã comunistã în ultimul deceniu. Am participat la revoluţia anticomunistã şi am înfruntat conflicte interetnice, ameninţarea rãzboiului civil şi a unui rãzboi la graniţe.

      Profesia mea este Mineralogia şi mineralogii sunt urmaşii Alchimiştilor care visau sã schimbe metalele în aur.

      De miliarde de ani, Pãmântul este scena giganticã a unei permanente confruntãri între tendinţele de concentrare şi de diseminare a materiei minerale. La fel este şi istoria lumii vii, a oamenilor şi a popoarelor. Esenţial este ca polemica ideilor şi dialogul paşnic sã înlocuiascã pentru totdeauna violenţele de orice fel. Biblioteca din Alexandria este poate locul cel mai potrivit pentru a ne aminti cã trebuie sã aruncãm crusta aroganţelor care împiedicã comunicarea, sã evitatãm sentinţele şi prejudecãţile asupra unor oameni şi concepţii pe care nu le cunoaştem îndeajuns. Sã ne apropiem cu grijã şi respect de natura misterioasã şi profundã a diferitelor civilizaţii umane, de aceastã lume multiculturalã în care ne-au fost sortite o trecere efemerã şi visul eternitãţii spirituale. Avem datoria de a identifica şi a valorifica vechile strate suprapuse, de-a lungul mileniilor, de a redescoperi tradiţia schimburilor pacifice şi a negocierilor subtile între popoare aparţinând unor civilizaţii diferite şi totodatã complementare.

 

            Miza prezentului nu mai trebuie sã fie un mod de a organiza relaţii între prieteni şi duşmani ci, dimpotrivã, ea trebuie înţeleasã ca cea mai bunã modalitate de a fi împreunã, în hjurul unui proiect comun de instaurare şi consolidare a PÃCII. Libertatea conştiinţei, toleranţa şi pluralismul sunt valorile care ne pot ajuta sã gãsim calea de a ieşi din noaptea urii şi rãzbunãrii pentru a construi noi punţi între culturi şi civilizaţii strãvechi.

            Dacã ne dorim o lume a PÃCII va trebui sã o clãdim, sã luptãm pentru ea, sã ne lãsãm în genunchi doar pentru a ne ruga şi sã nu ne lãsãm copleşiţi de spaima unui rãu considerat inevitabil.

            Dacã globalizarea nu poate fi evitatã, atunci ea poate fi modelatã.

             Multiculturalismul se cere promovat şi trãit în respect pentru diversitate, pentru pluralismul tradiţiilor identitare, pentru drepturile omului şi libertatea conştiinţei fiecãruia.

            Vom supravieţui în aceastã lume încã divizatã nu cu ceea ce avem, ci prin ceea ce suntem.