Discurs la mitingul din Piaţa Universităţii cu prilejul vizitei în România a Preşedintelui SUA, William Jefferson Clinton, Bucureşti, 11 iulie 1997 

Bun venit Preşedintelui Clinton

Ne aflăm împreună într-un loc care este un simbol al libertăţii, într-un loc în care s-a murit pentru libertate.

În această piaţă, în decembrie 1989, mii de oameni au înfruntat  tancuri şi gloanţe cu pieptul şi cu mâinile goale, în numele unor valori pentru care mulţi dintre părinţii şi bunicii lor au murit în închisorile comuniste sau în singurătatea exilului.

Ne aflăm împreună într-un loc care este un simbol al democraţiei. Pe această peluză au stat săptămâni la rând greviştii foamei; de la acest balcon au vorbit săptămâni la rând înalte personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti, au vorbit muncitori şi ţărani veniţi din toate colţurile ţării şi tineri, foarte mulţi tineri, studenţi şi elevi. Aici am descoperit forma supremă a libertăţii, solidaritatea umană.

Ne aflăm împreună într-un loc care este şi un simbol al credinţei. În această piaţă, în faţa armelor, tinerii au strigat: „Cu noi este Dumnezeu!”. Au crezut, au rezistat, au luptat.

Şi tot aici, când democraţia a învins definitiv, în noiembrie 1996, ne-am rugat şi ne-am îndreptat gândul spre Dumnezeu pentru a-i mulţumi. Aici, între Universitate şi Teatrul Naţional, simbolurile rezistenţei românilor prin cultură, îi spunem azi Bun Venit Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, William Jefferson Clinton.

Peste un ocean aşezat între noi de Dumnezeu, s-a născut o punte construită de oameni: puntea valorilor comune în care credem şi pe care suntem capabili să le transformăm în instituţii, într-un Parteneriat Strategie SUA – România.

Aici, alături de noi, se află acum umbrele tuturor acelor români care au murit refuzând să creadă în minciună, umbrele celor care, de-a lungul a 45 de ani de comunism, au continuat să creadă doar în adevăr, în demnitate şi în drepturile omului. Credinţa lor a învins, iar faptul că se află aici un preşedinte american, primul preşedinte american care vizitează o Românie democrată, este încă o dovadă că acum ţara noastră, renăscută prin jertfă, are prieteni puternici şi adevăraţi.

Pentru mulţi oameni Statele Unite sunt în primul rând un model al reuşitei economice, o vitrină a economiei de piaţă, a eficienţei, a prosperităţii şi a forţei militare. Această imagine este reală, dar nu este completă, pentru că, în acelaşi timp, Statele Unite sunt şi promotorul luptei pentru libertate şi democraţie pretutindeni în lume. A avea un parteneriat strategic cu SUA este o onoare pentru orice ţară democratică.

Împreună spre mileniul trei

În urmă cu câteva săptămâni, la Haga, am participat împreună cu Preşedintele Clinton la ceremoniile de aniversare a Planului Marshall – un simbol al renaşterii europene realizate cu sprijinul esenţial al unei Americi care nu a uitat niciodată continentul de baştină al celor mai mulţi dintre cetăţenii ei. Harta politică a lumii nu se mai împarte acum doar după graniţe naturale şi convenţionale, ea se redesenează în condiţiile în care oamenii din spaţii diferite şi mult îndepărtate cred în aceleaşi valori.

Thomas Jefferson, unul dintre părinţii fondatori ai revoluţiei americane, spunea că a te revolta împotriva tiraniei înseamnă a asculta de dorinţa lui Dumnezeu. Românii s-au revoltat împotriva tiraniei, dar au plătit cu sânge libertatea atât de mult dorită. Despărţindu-se definitiv de comunism, România vrea să clădească împreună cu Statele Unite un parteneriat solid, pornind de la valorile libertăţii şi democraţiei pe care le împărtăşim cu toţii.

În istoria lumii au existat mari strategi ai războiului, iar Statele Unite au avut parte de multe asemenea personalităţi. Dar, într-o lume care-şi orientează din ce în ce mai mult priorităţile spre cooperare şi coexistenţă, Preşedintele Clinton este un strateg al păcii. Este Preşedintele care a gândit deschiderea Alianţei Nord Atlantice către noile democraţii europene, făcând din aceasta punctul central al politicii sale externe. Este Preşedintele care a înţeles că România a optat definitiv pentru democraţie, economie de piaţă, pace şi tolarenţă. A venit la Bucureşti pentru a ne aduce personal acest mesaj.

La Madrid, Alianţa Nord Atlantică a declarat România ca un partener privilegiat pentru cel de-al doilea val al extinderii ei, cu condiţia ca reformele economice şi politice să nu se oprească. Noi ştim că aceste reforme nu se vor opri pentru că le-am gândit şi le-am dorit în primul rând pentru binele nostru. Nu ne vom opri pentru că poporul român doreşte să trăiască într-o ţară stabilă şi prosperă. Nu ne vom opri pentru că ne-am regăsit forţa şi încrederea în noi. Nu ne vom opri pentru că nu putem staţiona pe linii lăturalnice, aşteptând să treacă pe lângă noi trenul istoriei.

În şapte luni, România a dobândit o altă imagine în lume, imaginea adevărată a unei noi realităţi, iar acesta este în primul rând meritul românilor. De aceea, daţi-mi voie să vă mulţumesc încă o dată dumneavoastră, compatrioţilor mei, pentru eforturile pe care le faceţi zi de zi, pentru modul în care aţi înţeles că mai binele presupune sacrificii şi că a venit timpul să înlocuim definitiv vremea vorbelor cu vremea faptelor. Mă adresez acum celor care sunteţi în această Piaţă, dar şi celor care sunteţi în celelalte oraşe ale României şi până în cele mai îndepărtate sate ale ţării noastre, celor care ne privesc sau care ne ascultă, dar şi celor care muncesc sau sunt în suferinţă, celor din ţară şi celor răspândiţi în toate colţurile lumii, pentru a vă spune că numai datorită dumneavoastră am putut reprezenta cu demnitate şi onoare cauza României în lume. Mă înclin în faţa dumneavoastră şi vă mulţumesc. Datorită dumneavoastră este astăzi aici Preşedintele Statelor Unite ale Americii. Dumneavoastră, fiecare dintre dumneavoastră sunteţi, de fapt, gazdele lui şi dumneavoastră îl primiţi cu vechea şi calda ospitalitate românească.

Libertatea ca responsabilitate faţă de propriul destin

A fi liber înseamnă, mai întâi de toate, a fi responsabil faţă de propriul tău destin. Sunt cuvintele unuia dintre românii care, cu mulţi ani în urmă, au ales Statele Unite ca pământ al împlinirii. Astăzi, România este liberă şi deplin responsabilă faţă de propriul ei destin.

România are astăzi relaţii prieteneşti cu vecinii ei, iar cetăţenii români au relaţii de respect şi bună înţelegere între ei, indiferent de originea lor, de etnia lor, de credinţa lor. Aceasta face ca România să fie astăzi un pilon de stabilitate într-o zonă încă frământată de neînţelegeri şi conflicte, de ură şi războaie.

Având la căpătâi o istorie milenară, românii vă asigură, domnule Preşedinte Clinton, că America va putea conta pe înţelepciunea, echilibrul şi bunul simţ românesc ori de câte ori va fi nevoie.

Într-o lume a interdependenţelor, nimic nu se poate face de unul singur. Există o singură cale: împreună spre mileniul trei.