Discurs la deschiderea Saptamanii Stiintei şi Inventicii Romaneşti, Bucureşti, 4 decembrie 2000
A gandi pentru maine
Inauguram astazi Saptamana Stiintei Romanesti. Sa o privim ca un eveniment care poate spune multe depre noi. Timp de sapte zile, vom descoperi, daca suntem atenti, mai mult decat simple argumente, vom asculta mai mult decat simple demonstratii. Sunt convins ca vor fi un suport pentru a ne recastiga increderea in viitorul Romaniei.
Faptul ca stiinta romaneasca a avut si continua sa aiba performante excelente ne indreptateste sa privim cu optimism viitorul nostru ca natiune. La urma urmei, oamenii de stiinta, descoperitorii, inventatorii nu traiesc izolati de restul societatii. Cat timp cat exista stiinta de varf, exista certitudinea ca avem si capacitatea de a fi mai presus de circumstante trecatoare, de impasuri politice sau constrangeri economice.
Cei care au facut posibila aceasta manifestare sunt tocmai cei care cred cu tarie ca stiinta inseamna, in primul rand, depasirea unor limite, capacitatea de a vedea lucruri pe care cei mai multi le ignora. Fiecare reusita a lor este o dovada a acestei puteri de a depasi barierele zilei de astazi si de a gandi intotdeauna pentru maine.
Prin imaginatie si perseverenta
Orice progres al stiintei se bazeaza pe imaginatie. Curajul de a imagina, temeritatea de a crede ca si ceea ce pare imposibil este realizabil sunt cheile acestui progres. Ca popor latin, suntem inzestrati din plin cu acest curaj. El ne confera un potential de dezvoltare, pe care nu avem dreptul sa il ignoram sau, mai grav, sa il anulam. Pentru ca, fara perseverenta de a urma un proiect pana la capat, curajul se iroseste, inventivitatea se demonetizeaza si ramane fara finalitate. Nu este indeajuns sa ai idei multe, dintre care unele pot fi chiar foarte bune, daca nu ai si abilitatea de a le aplica.
Cercetarea si inventica romaneasca au reusit sa se impuna in dificila competitie internationala contemporana. Rezultatele obtinute in aceasta competitie sunt singurele care certifica cu adevarat valoarea. Oferta romanilor a fost evaluata si judecata cu maxima rigoare. Nici un artificiu stilistic, nici o maiestrie retorica nu ar putea evita controlul atent al fiecarei afirmatii. Voi prezenta, poate prea sec, cateva rezultate, tocmai pentru ca in acest domeniu simpla insiruire de date vorbeste de la sine, cu o mai mare elocventa decat orice retorica.
In varful inventicii mondiale
La Salonul International al inventiilor, produselor si tehnologiilor noi de la Geneva, din primavara anului trecut, au participat 44 de tari. Romania a ocupat locul II cu 71 distinctii acordate reprezentantilor sai.
La Salonul Mondial al inventiilor „Eureka 99” din noiembrie 1999, de la Bruxelles, am castigat locul I pe natiuni, cu 113 distinctii.
La editia de anul acesta a Salonului Mondial de la Geneva am depasit propria performanta din 1999, ocupand locul I pe natiuni, cu 59 de distinctii.
La a doua Olimpiada Internationala a Inventiilor „Genius 2000”, desfasurata la Budapesta in primavara acestui an, am obtinut locul II, pentru cele 86 de distinctii acordate reprezentantilor nostri.
La Expozitia Internationala a Inventiilor „Tomorrow’s World Live” de la Londra, din vara acestui an, Romania s-a situat pe locul I cu 30 de distinctii primite.
In fine, la editia de anul acesta a Salonului Mondial de la Bruxelles „Eureka 2000”, tara noastra a obtinut locul I pe natiuni insumand 87 de distinctii.
Aceste clasamente dovedesc, fara nici un dubiu, calitatea cercetarii si inventicii romanesti. Ele vorbesc despre profesionalism, despre inte-ligenta si creativitate, despre eforturi cel mai adesea nestiute si cu greu, in timp lung rasplatite. Ele vorbesc, de fapt, despre elita tacuta a Ro-maniei – oamenii de stiinta si inventatorii acestei tari.
Cred ca aceasta elita a oamenilor de stiinta are obligatia morala de a rupe tacerea, de a promova public valorile care o reprezinta.
Dar, in acelasi timp, aceasta elita stiintifica trebuie sa participe activ la elaborarea si implementarea unei politici a stiintei care, departe de a avea un caracter sectorial, intereseaza in gradul cel mai inalt intreaga societate.
Politica stiintei
In contextul globalizarii, societatea bazata pe cunostinte este cea mai competitiva. Binomul societati bogate – societati sarace se va su-prapune peste binomul societati bazate pe cunostinte – societati ignorante. Dar puterea unei natiuni nu depinde numai de capacitatea de a inova, ci si de capacitatea de a absorbi inovatia.
Am avut deseori ocazia, in marile universitati si institute de cercetari ale lumii, sa constat performantele exceptionale ale savantilor romani in cercetarea fundamentala. In 1994 am fost alaturi de cercetatorii romani participanti la Salonul mondial al inventiilor Eureka de la Bruxelles. Progresul marcat in ultimii sase ani nu priveste atat numarul inventiilor sau al brevetelor, cat gradul mult mai inalt de finalizare si de comercializare a acestora.
Relatia stiintei cu tehnologia este esentiala: stiinta consuma bani si cunostinte si produce cunostinte; tehnologia consuma bani si cunostinte si produce bani, devenind intr-un circuit normal o sursa importanta pentru dezvoltarea stiintei. Cercetarea trebuie integrata corect in ciclul de dezvoltare economica si sociala a societatii. Politica stiintei trebuie sa induca capacitatea de a selecta prioritati.
A invata sa intelegi
Dorinta de cunoastere este un dar esential al omului. Se spune ca exista doua feluri de oameni: cei care, atunci cand vad o masinarie zburand, se grabesc sa i se inchine ca unui zeu si cei care ar face orice ca sa inteleaga cum poate aceasta zbura. Atunci cand ratiunea este sfidata cu rea credinta, oamenii de stiinta, cercetatorii sunt chemati sa ii redea demnitatea si forta.
Profesionalismul se intemeiaza pe cunoastere si, mai ales, pe valorile care fac posibila aceasta cunoastere. Aceste valori risca sa fie ignorate de societate daca oamenii de stiinta nu reusesc sa le promoveze, sa le faca accesibile si celorlalti. In viziunea lui Albert Einstein, „stiinta are un crez simplu”. Este „privilegiul, dar si misiunea omului de a invata sa inteleaga”.
Va doresc sa transformati aceasta Saptamana a Stiintei Romanesti intr-o sarbatoare a demnitatii si a libertatii gandirii fiecaruia dintre noi.
