Discurs la decernarea premiilor Rising Stars, Bucureşti, 20 octombrie 2000 

 

Aprecieri obiective, evitand extremele

Putem spune ca si lucrurile bune devin traditionale. Iata, suntem la a patra editie a decernarii premiilor Rising Stars si Sir Rowland Whitehead vorbeste deja romaneste, iar limba romana suna foarte bine cu acest elegant accent englezesc.

Pe de alta parte, putem spune ca aceasta zi este o adevarata sarbatoare a succesului, a succesului ca valoare sociala, nu numai ca valoare economica. Toate firmele care sunt reprezentate astazi, aici, chiar daca nu vor fi premiate decat patru dintre ele, reprezinta elita economiei, partea cea mai performanta si mai dinamica a sectorului privat romanesc.

Mult prea des, in societatea romaneasca se remarca tendinta de a scoate in fata numai esecurile, petele negre si nerealizarile. Exista, ca peste tot, si insuccese, insa o atitudine inclinata sa vada numai jumatatea goala a paharului, sa puna in evidenta numai partea intunecata, in dauna partii de lumina, si sa improaste cu noroi si ceea ce este valoros, este, pana la urma, o primejdie pentru intreaga societate. In ultimul timp, observand atent societatea romaneasca, sesizam aparitia unor profesionisti ai catastrofismului, care au descoperit, in prezentarea realitatilor negative si in critica cu orice pret, mijloace bune de a-si mari profitul propriu. Exista si asemenea profitori.

Mai grav este faptul ca se creeaza si un comportament conform acestui tip negativ de gandire. In randul opiniei publice, dificultatile sunt percepute ca insurmontabile, ceea ce genereaza pasivitate, neincredere si lipsa de speranta. Cand un asemenea tip de gandire apare in zona varstelor tinere, el devine un obstacol considerabil in calea dezvoltarii societatii romanesti.

Daca ne pastram obiectivitatea, putem afirma ca realitatea este diferita de imaginea apocaliptica pe care unii au desenat-o si pe care o sustin cu o energie demna de o cauza mai buna. Pentru ca, in Romania, se intampla si lucruri imbucuratoare. Sigur, nu este cazul sa cadem in extrema cealalta si sa ne entuziasmam fara rost. Este nevoie de un echilibru permanent in aprecieri. Dar, insist: pentru a avea succes este nevoie de o atitudine pozitiva si de o orientare spre viitor. Prin urmare, cred ca este amoral sa le induci oamenilor ideea ca totul este un morman de gunoi, ca nu se poate face nimic, pentru ca aceasta inseamna sa-i desconsideri si sa nu crezi in calitatile, in capacitatea lor de a construi o viata mai buna.

Am insistat, poate prea apasat, asupra acestui aspect tocmai pentru ca prezenta dumneavoastra aici demonstreaza contrariul unei atitudini negativiste.

 

Un model romanesc, pentru Romania

Dumneavoastra sunteti o dovada ca in Romania exista si intreprinzatori de succes, oameni de succes. Si ei nu sunt deloc putini. Meritul lor este cu atat mai mare, cu cat succesul lor nu este deloc facil si dumneavoastra stiti foarte bine cate dificultati a trebuit sa infrangeti pentru a obtine acest succes. El nu ar fi insa posibil in lipsa unor daruri naturale – indrazneala, fermitate, tenacitate, moderatie, sarguinta si, in primul rand, tarie sufleteasca. Succesul este cel care pune in valoare, in final, toate insusirile omului. Prin urmare, eu cred ca important nu este atat succesul in sine, cat aceste insusiri, carora li se datoreaza succesul.

Succesul in viata, in plan social, se construieste si pe nereusite. Dar infrangerile ii intaresc pe cei puternici. Trebuie sa ai forta pentru a lua totul de la capat atunci cand nu ai reusit. Nu am faptui nimic daca am lua in seama numai uriasa greutate a lucrurilor si de aceea cei care reusesc merita toata admiratia noastra.

In ciuda unui cult al profitului, care nu poate fi negat, intreprinzatorii sunt stimulati in activitatea lor, poate, nu atat de atingerea profitului, cat de maretia efortului pe care il investesc in indeplinirea scopului. Cel mai adesea, reusita apartine celor care iubesc mai mult lupta decat succesul.

Oamenii de afaceri de succes inteleg ca exista o diferenta minora intre obstacol si oportunitate si sunt capabili sa le converteasca pe ambele in avantajul lor. Acestia sunt adevaratii invingatori, cei care vad in dificultate o provocare si au curajul sa o infrunte. Atunci cand majoritatea romanilor vor gandi in acest fel, prosperitatea Romaniei va fi mai mult o problema de timp. Aceasta mentalitate castiga tot mai mult teren in societatea romaneasca si este firesc sa fim optimisti.

Asa cum am spus la inceput, modelele se afla chiar in aceasta sala si am convingerea ca ele vor fi urmate. Dar pentru aceasta cred ca si cei care sunt modele au datoria sa se faca mai bine cunoscuti. Nu neaparat in folos propriu. De altfel, am retinut un lucru nou, dorinta unor sponsori care au cerut sa-si pastreze anonimatul. Inteleg ca-si doresc discretie pentru sprijinul financiar acordat unei actiuni importante, dar nu cred ca trebuie sa pastreze discretie si in ceea ce priveste propriul lor succes. Oamenilor si in special tinerilor trebuie sa le oferim modele. Nu exista cale de progres fara promovarea unor modele. Avem nevoie de un model romanesc pentru Romania. Este singurul model convingator pentru ca arata ca, printre noi, se afla oameni care au reusit intampinand aceleasi dificultati ca toti ceilalti.

 

Efectele scaderii impozitului pe profit

In anul care s-a scurs de la precedenta noastra intalnire, statul a incercat – si putem spune ca uneori a reusit – sa faca lucruri esentiale pentru ca afacerile dumneavoastra sa mearga mai bine. Si ma refer in primul rand la scaderea impozitului pe profit, in general, si a impozitului pe profit prin export, in special. In primele opt luni, aceasta a dus la peste un miliard de dolari venit la bugetul de stat. Iata o masura a administratiei centrale care a primit rapid un raspuns concret din partea sectorului privat. Este un fapt incurajator, pentru a continua in aceeasi directie de stimulare a productiei autohtone.

Sigur, mediul de afaceri din Romania nu este inca cel mai prielnic cu putinta. Dar cu atat mai mare este meritul dumneavoastra care, refuzand sa asteptati vremuri mai bune, v-ati luptat si ati reusit intr-o perioada dificila. Mai mult, firmele private din Romania, prin performantele lor, au creat locuri de munca si au alimentat bugetul de stat si pe aceasta cale cu venituri care au facut posibile cheltuielile bugetare pentru protectie sociala si investitii, invatamant si sanatate, aparare si cultura, precum si pentru plata datoriei externe.

Alaturi de milioanele de contribuabili romani, firmele private platesc pretul cel mare pentru realizarea reformei. Prin eforturile dumneavoastra se edifica prosperitatea Romaniei din viitorul pe care il consideram si il speram cat mai apropiat. Pentru un observator obiectiv este clar ca am iesit pentru prima data din spirala negativa a descresterilor economice sparte doar prin „cresteri zero”.

 

Exista si o crestere calitativa

Pana in 1990, Romania exporta intr-o proportie covarsitoare in tarile CAER. Exporta marfuri ieftine, de slaba calitate, care se cumparau oricum, pentru ca erau planificate. Se importau marfuri la fel de proaste si la fel de ieftine. Ca atare, nu exista nici o posibilitate de a sti care este capacitate reala a economiei nationale.

Care este structura exportului romanesc acum? Peste 65% se exporta in Uniunea Europeana. Ce inseamna aceasta? Inseamna ca se produc, in primul rand, marfuri de calitate la standarde europene, pentru ca in tarile pietei comune nimeni nu cumpara marfuri care nu fac fata standardelor. Ce mai inseamna acest lucru? Inseamna ca in unitatile exportatoare s-a reusit o oganizare eficienta a productiei, care permite surmontarea barierelor vamale ale Uniunii Europene, inca existente. Exportam, apoi, alti 22% in CEFTA, in zona de liber schimb a tarilor din Europa Centrala. Ce inseamna aceasta? Inseamna ca facem fata unei zone libere vamale, concurand cu economiile unor tari mai performante decat este economia noastra si, in cadrul acestei statii-pilot, ne pregatim pentru Uniunea Europeana.

Cand am semnat, in 1997, la Palatul Cotroceni, aderarea Romaniei la CEFTA, a fost un cor de prevestiri negre care au spus ca, prin aceasta, presedintele a provocat dezastrul economiei romanesti, care nu va face fata intr-o zona libera cuprinzand Cehia, Ungaria, Polonia, Slovenia si Slovacia. Nu a fost asa. Comertul nostru cu aceste tari a crescut substantial, intr-un bun raport export-import. Si, daca ma intorc la exportul in Uniunea Europeana, pot sa va spun ca, in unele cazuri, indicatorii denota o balanta excedentara.

Revenind la premiile Rising Stars decernate astazi, vreau sa va multumesc pentru ca mi-ati dat ocazia ca, patru ani la rand, sa impartasesc satisfactia dumneavoastra si sa pot dialoga cu oameni de succes, ridicati prin forte proprii.

Vreau sa adresez, impreuna cu dumneavoastra, un cald omagiu initiatoarei, Lady Margaret Thatcher, care, cu prestigiul numelui sau, a conferit notorietate acestor premii. Multumesc lui Sir Rowland Whitehead, care a sustinut aceasta cauza cu energie si intelepciune. Imi exprim speranta ca stelele care rasar astazi vor ramane stabil la zenit: pe firmamentul cerului economiei si societatii romanesti si, de ce nu, al celei europene de maine.

La randul meu, doresc sa-i ofer lui Sir Rowland Whitehead lucrarea de care sunt cel mai mandru, volumul Mineralogy in the System of Sciences, pe care Imperial College Press din Londra mi-a facut onoarea sa il publice.