Cuvant de deschidere a Expoziţiei Naţionale de Evaluare a Producţiei de Software,

Bucureşti, 18 octombrie 2000 

 

Curajul de a spune oamenilor si ce nu le place sa auda

Multa lume – si nu numai in Romania – incearca sa gandeasca si sa proiecteze societatea secolului XXI cu materiale refolosibile din societatea industriala. Este o mare eroare, in primul rand a celor care si-au asumat responsabilitatea sa conduca sau aspira sa o faca. Sunt surprins ca in dezbaterea politica care are loc in acest moment in Romania, acest subiect nu se afla la locul in care ar trebui sa fie. Trebuie sa ai, intr-adevar, un oarecare curaj ca sa spui oamenilor: iata la ce trebuie sa renuntam, ce trebuie sa se dezvolte si incotro trebuie sa ne indreptam eforturile.

Tara noastra este obligata sa sara peste anumiti timpi, sa arda etapele si sa construiasca direct societatea informationala. Orice alta optiune ar insemna sa ne condamnam la o vesnica intarziere si izolare. Eu cred ca si dumneavoastra ar trebui sa iesiti putin din turnul de fildes in care insasi meseria si ocupatia va plaseaza, pentru a arata oamenilor cat de important este sa se aloce fonduri semnificative acestui domeniu si nu unor sectoare care lucreaza in pierderi si nu au perspective de redresare.

Trebuie sa explicam oamenilor ca secolul urmator va fi secolul globalizarii depline. Dincolo de optiunile entuziaste ale unora privind globalizarea sau de discursurile violent critice pe tema pericolului globalizarii ale altora, realitatea este ca lumea se globalizeaza. Discutam si dezbatem, iar procesul se desfasoara cu o viteza uluitoare  chiar sub ochii nostri. Or, Romania trebuie sa profite de avantajele globalizarii, sa se plaseze printre cei care profita. Alternativa este sa astepti si, pana la urma, sa cazi in echipa pierzatorilor sau sa te racordezi rapid si eficient la marile circuite informationale si comerciale ale lumii, pentru ca expresia cea mai concreta a fenomenului de globalizare este chiar societatea informationala. Aceasta este si optiunea, si sansa noastra: sa edificam rapid o astfel de societate.

La Summit-ul Mileniului al Organizatiei Natiunilor Unite, am avut ocazia unei lungi intrevederi cu primul ministru al Irlandei. O tara plasata intre „problemele Europei”. Si, in acelasi timp, o tara cunoscuta pana acum cativa ani ca “furnizoare de inteligenta”. Printr-o politica extrem de tenace, folosind fondurile europene pentru integrare, Irlanda a reusit sa se transforme intr-o putere mondiala in domeniul soft-ului. Acum, in loc sa exporte, dimpotriva, isi permite sa atraga inteligente.

Asa cum, in prima parte a dezvoltarii societatii industriale, daca nu aveai resurse naturale sau daca nu aveai de unde sa aduci convenabil petrol, carbune, fier si sa construiesti o industrie performanta, nu puteai sa contezi printre tarile cu putere economica, tot astfel, pentru societatea informationala, iti trebuie resursa de inteligenta cu care sa construiesti un nou tip de industrie, sa produci si sa te impui pe piata de soft.

Este deja de notorietate ca avem zeci de mii de oameni, in marea lor majoritate tineri, cu vocatie si apitudini in domeniul tehnologiei informationale si domeniile conexe. A devenit aproape banal sa evocam rezultatele obtinute de elevii nostri la olimpiadele internationale de matematica si de informatica, rezultatele obtinute de absolventii romani reusiti la concursurile pentru master si doctorat in universitati si institute americane sau de cei care lucreaza efectiv, in acest moment, in Statele Unite si in Europa Occidentala. Statistic ne putem lauda cu 5.000 de absolventi, specialisti in informatica, ceea ce, raportat la numarul de persoane active, este realmente un scor bun.

Dar nu este suficient. Trebuie sa gandim in perspectiva si sa trecem de la formarea elitelor la generalizarea, la nivelul liceelor, a pregatirii in informatica pentru orice domeniu. Sa nu contam numai pe cei care isi aleg foarte devreme, ca profesie, informatica. Toti liceenii trebuie incurajati si ajutati sa cunoasca secretele informaticii.

Fiica mea imi povestea ca, in 1990, a discutat cu un tanar american, care venise in Romania imediat dupa revolutie, si care i-a spus: „Domnisoara, daca vrei sa ai succes in urmatorii zece ani, trebuie sa cunosti perfect computerul si cel putin doua limbi straine, dintre care una sa fie engleza”. A urmat acest sfat si s-a convins de utilitatea lui. Imi spunea, insa, zilele trecute, ca acum acest obiectiv nu mai este suficient. Un tanar care frecventeaza astazi o facultate trebuie sa gandeasca mai departe, la ce tip de cunostinte va trebui sa aiba atunci cand vor interveni schimbari in domeniul sau de activitate. Ca om din invatamant, sunt convins ca una, daca nu cea mai grava greseala pe care poate sa o faca un profesor este sa conceapa programa de pregatire a elevilor sau a studentilor sai numai din unghiul sau (traditional) de vedere, facand abstractie de nivelul de cunostinte de care vor avea nevoie acestia in perioada lor creativa.

 

Talentul neintrebuintat e un furt

Am avut numeroase intalniri si dialoguri consistente cu elevii din Timisoara, Sibiu, Iasi, Pitesti si alte orase, dorind sa stiu in ce masura sunt pregatiti sa lucreze pe piata muncii din Uniunea Europeana, dupa 2007. Din punctul meu de vedere, anul 2007 este un termen maxim si,  daca nu se vor produce accidente de schimbare a optiunilor strategice, integrarea in Uniunea Europeana se poate realiza si mai devreme.

Un elev din ultimul an de la Liceul sarbesc din Timisoara imi spunea ca el si colegii lui au probleme pentru ca sunt considerati romani in Serbia si sarbi in Romania. I-am explicat ca, de fapt, are un atu in plus, pentru ca orice limba invatata acum va fi un avantaj la angajare. Liceele romanesti cu predare in limba materna sau in oricare din limbile de larga circulatie au deja o buna experienta in adaptarea la cerintele de pe piata europeana. La Sibiu, la Liceul german de informatica, se invata dupa programa germana, bacalaureatul este organizat dupa sistemul german. Legislatia noastra permite echivalarea, astfel incat diplomele sunt recunoscute atat in Romania, cat si in Germania. Absolventii pot opera pe piata romana sau pe piata germana, ori in Romania pentru piata germana, imediat dupa terminarea liceului.

Sa fim constienti de aceasta comoara a Romaniei pe care o repre-zinta performerii informaticii si comunicarii, dar mai ales sa nu uitam cele spuse de Nicolae Iorga: „Talentul neintrebuintat este un furt”. Romania trebuie sa faca din dezvoltarea industriei de soft o prioritate strategica. Este o datorie si nu cred ca in fata dumneavoastra trebuie sa insist asupra argumentelor. Daca luam in considerare faptul ca tehnologia informatiei influenteaza decisiv celelalte sectoare ale economiei, trebuie sa tratam sectorul IT ca o locomotiva a societatii romanesti.

Investitia materiala in acest domeniu este modica in comparatie cu alte domenii. Investitia in inteligenta si educatie trebuie sa creasca si aceasta cat mai urgent, pentru a largi accesul oamenilor la fluxurile informationale mondiale si a oferi in special tineretului o cale libera in marea aventura a cunoasterii. Departe de a dezbina sau a dezumaniza, tehnologia este capabila sa uneasca si sa creeze solidaritate. Nu trebuie fetisizata si nici nu trebuie ignorat ca prin Internet patrund foarte rapid si deseurile, nu numai capodoperele Occidentului. Nu putem sa ne izolam inchizand usa sau butonul, nu putem sa consideram ca, daca nu vorbim despre o problema, ea nu exista. Dimpotriva, trebuie sa stim sa triem si sa alegem, dupa cum este nevoie sa fim si noi prezenti cu informatii capabile sa ne exprime identitatea.

Industria de soft reprezinta domeniul in care produsele romanesti pot purta cu succes marca romaneasca. Pentru a exporta mai multe produse romanesti, industriale sau agricole, se recurge adeseori la marcile unor companii internationale prestigioase. Asa se vand mai repede, pe o piata mai mare, intr-o concurenta si cu o publicitate carora deocamdata nu le putem face fata. In schimb, prin soft-ul produs in Romania, produsele inteligentei romanesti, purtand marca romaneasca, sunt capabile sa ne faca cunoscuti in lume.

Industria romaneasca de soft tine in proportie covarsitoare de sectorul privat. In conditiile in care Romania aspira catre o economie de piata eficienta si dezvoltata, iar motorul unei astfel de economii nu poate fi decat proprietatea privata, dinamica productiei de software este un etalon incurajator. Am inteles ca la editia Expozitiei Nationale din acest an participa cu 50% mai multe firme decat in 1990. Acest dinamism extraordinar trebuie pastrat si stimulat. Desi sunt doar un utilizator si nu un specialist, sunt la curent cu performantele dumnea-voastra si am zabovit cu interes si fara complezenta la fiecare stand, pentru a mai afla ceva nou.

Stiu ca standardele de organizare si evaluare ale BINARY’2000 sunt concordante cu cele mondiale. Am convingerea ca o asemenea concordanta se poate realiza cu usurinta si in privinta calitatii produselor pe care firmele dumneavoastra le vor realiza de acum incolo.

Nu-mi ramane decat sa va multumesc inca o data pentru felul in care contribuiti la viitorul Romaniei si sa va urez mult succes in continuare.