Alocuţiune la implinirea a trei ani de la lansarea Parteneriatului Strategic cu SUA,

 Bucureşti, 11 iulie 2000 

 

Garantii de care avem nevoie

Cu ocazia implinirii a trei ani de la lansarea Parteneriatului Strategic intre Statele Unite ale Americii si Romania, doresc sa ma refer deschis si fara menajamente la cateva lucruri care trebuie cunoscute pentru ca ele sunt strans legate de destinul tarii noastre.

In noiembrie 1996, cand am fost ales presedinte, Romania nu era pregatita sa faca fata conditiilor de integrare in Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord iar cele cateva luni. care urmau pana la Summit-ul de la Madrid, nu erau suficiente pentru crearea bazelor institutionale necesare accederii in primul val in NATO. In aceasta situatie si pentru a evita pericolul ca interese fundamentale ale Romaniei sa poata fi puse in discutie, a fost necesar ca, in acele cateva luni, politica interna si demersul diplomatic al Romaniei sa intareasca statutul nostru de candidat credibil in procesul de extindere a aliantei.

Eforturile noastre s-au dovedit eficiente si nominalizarea Romaniei in documentul Summit-ului NATO din iulie 1997 a fost fara indoiala un succes. Ca, de altfel, si vizita la Bucuresti a Presedintelui Statelor Unite ale Americii, imediat dupa Madrid.

In scrisoarea pe care mi-a adresat-o cu ocazia acestei aniversari, Presedintele Clinton reaminteste ca scopul vizitei sale la Bucuresti a fost de a lansa, impreuna, Parteneriatul Strategic Statele Unite – Romania. Dupa trei ani, este momentul sa ne gandim ce a insemnat acest parteneriat si cum s-a aplicat el.

Prin definitie, parteneriatul strategic se refera la obiective fundamentale ale politicii celor doua state. Interesele fundamentale ale Romaniei erau, sunt si vor fi: pacea, independenta, suveranitatea, unitatea tarii si dezvoltarea sa economica.

Realizarea si pastrarea acestor valori depind de noi, dar au nevoie si de garantii internationale pentru ca poporul roman sa traiasca in liniste si siguranta. Pentru Statele Unite, obiectivele politice fundamentale in aceasta zona privesc stabilitatea Europei Centrale si de Sud-Est, respectarea principiilor democratice si a drepturilor omului.

 

Cum actioneaza un partener

Este momentul sa cunoastem mai bine anumite lucruri care s-au petrecut in acesti ultimi trei ani, asa cum au fost ele, si sa intelegem semnificatia lor pentru prezentul si viitorul tarii noastre.

In timpul conflictului din Kosovo, Romania a actionat conform cu interesele ei fundamantale si cu aceasta calitate de partener strategic al Statelor Unite in Europa Centrala si Sud-Estica. Ea si-a probat credibilitatea prin atitudinea sa ferma in apararea valorilor democratiei. Trebuie sa ne amintim ca, in acea perioada, cand se vehiculau diferite scenarii de aliante posibile in jurul Romaniei si peste capul Romaniei, care puteau fi extrem de periculoase pentru tara noastra, Statele Unite au intervenit prin reprezentantii lor cei mai autorizati si au declarat ca garanteaza securitatea Romaniei. De asemenea, atunci cand, in diferite contexte, au fost invocate probleme care vizau caracterul unitar al unor tari din regiune, Presedintele Statelor Unite a intervenit si a aratat clar ca, in ceea ce priveste rezolvarea problemelor minoritatilor nationale, Romania este modelul care trebuie urmat.

Aceste interventii hotarate ale Statelor Unite nu au ramas fara urmari. Cine cunoaste istoria stie ca in tot acest secol, ajutorul dat de Statele Unite partenerilor lor a fost decisiv pentru securitatea, dezvoltarea si prosperitatea acestor tari partenere.

Pentru ca o strategie presupune o viziune si obiective pe termen lung, doresc sa precizez ca Parteneriatul Strategic cu Statele Unite nu a fost gandit nici un moment ca o alternativa sau un substitut la NATO. Dimpotriva, el este un instrument si o cale prin care Romania se pregateste pentru integrarea in NATO.

 

Castig pentru securitatea nationala

Parteneriatul Strategic Romania – Statele Unite a avut de la bun inceput un caracter pragmatic. In septembrie 1997 s-a stabilit un plan de actiune care a fost centrat pe patru domenii: relatiile militare, reforma economica si politica, securitatea regionala si prevenirea riscurilor neconventionale, care se refera in primul rand la combaterea crimei organizate transfrontaliere. In toate aceste domenii s-au obtinut rezultate concrete cu sprijin american decisiv.

Guvernul Statelor Unite si agentiile sale au sustinut logistic si financiar eforturile Romaniei privind reforma armatei, modernizarea sistemului vamal, sistemul de licente pentru export. De asemenea, au sprijinit financiar si logistic studiul de fezabilitate pentru proiectul conductei de transport al petrolului pe ruta Constanta – Trieste si proiectul Comisiei pentru elaborarea unui Cod Fiscal in Romania, pe care am initiat-o acum un an.

Investitiile americane in Romania au fost orientate spre domenii-cheie: infrastructura, sistemul financiar-bancar, tehnologia industriei informationale si comunicationale, domeniul energetic. De asemenea, Statele Unite au sprijinit Romania in consolidarea relatiilor sale cu institutii financiare internationale.

In toate situatiile, in care Romania a avut nevoie de o sustinere in cadrul organizatiilor internationale de interes general sau regional, ea a primit un sprijin deplin din partea Statelor Unite.

In februarie 2000, in urma analizei modului de desfasurare a Parteneriatului Strategic, s-a hotarat trecerea la o faza intensificata. Constatandu-se progrese in domeniile politic, institutional, militar si civic, s-a hotarat sa se acorde, de acum inainte, atentie maxima cosului economic.

Asa cum am aratat ca Parteneriatul Strategic Romano-American nu este o alternativa la NATO, ci un mijloc de a ne apropia de momentul integrarii in NATO, vreau sa precizez ca, prin  rezultatele sale, Parteneriatul sprijina eforturile de integrare a Romaniei in Europa in plan institutional si economic si confera acestei integrari o dimensiune euro-atlantica, pe care o consider decisiva pentru destinul istoric al Romaniei si al poporului roman.