Mesaj adresat participanţilor la Congresul internaţional Evaluarea crimelor comunismului,

Vilnius, 12-14 iunie 2000 

 

In procesul moral al comunismului, acuzatorul este societatea civila

Experienta comunista a marcat tragic popoarele din Centrul si Estul Europei. Regimul comunist a facut din represiunea politica principalul sau pilon de sustinere. Pentru ca statele din aceasta parte a Europei sa se poata dezvolta liber si democratic, este astazi necesar ca actiunile criminale ale politiei politice sa fie dezvaluite in totalitatea lor, vinovatii trebuie sa fie cunoscuti iar crimele lor, imprescriptibile moral, trebuie  judecate. Fiind crime impotriva umanitatii, nu pot fi prescrise juridic.

 

Trecutul, oricat de dureros ar fi, poate fi depasit. Pentru a putea fi depasit, el trebuie asumat. Pentru a putea fi asumat, el trebuie inteles. Iar pentru a putea fi inteles, el trebuie cunoscut. Crimele comunismului au fost posibile si pentru ca aceia care le-au comis au fost convinsi ca despre ele nu se va afla niciodata si ei nu vor raspunde vreodata pentru ele. Acest val de tacere trebuie inlaturat. Adevarul trebuie scos la lumina si vinovatul judecat.

De zece ani incoace, se desfasoara in Romania un proces moral al comunismului, in care acuzatorul este societatea civila. Miile de interventii publice ale organizatiilor civice, studiile tiparite, colocviile pe aceasta tema au aratat cetatenilor romani cat de malefic a fost comunismul. Exista, desigur, nostalgici ai regimului totalitar. Din nefericire, comunismul nu a fost inca discreditat social iar nostalgicii comunismului sunt cei care regreta, de fapt, falsa siguranta sociala din acea perioada. Din punct de vedere moral insa, comunismul este discreditat in Romania, fiind asimilat unui regim de ocupatie. Vocile care se revendica direct de la ideea comunista sunt cu totul izolate.

 

Impotriva vechilor structuri, cu mijloace democratice

Am promulgat, la sfarsitul anului trecut, Legea privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica. S-a recunoscut astfel, prin aceasta lege, propusa de presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania, ca puterea comunista instaurata in Romania, la 6 martie 1945, a exercitat “o permanenta teroare impotriva cetatenilor tarii, a drepturilor si libertatilor fundamentale”. Populatia Romaniei are astazi posibilitatea de a sti daca cei care candideaza sau sunt numiti intr-o functie importanta in stat au colaborat cu politia politica din perioada 1945-1990, au facut parte din structurile represive ale sistemului comunist si daca, in aceste conditii, mai este cazul sa fie alesi intr-o asemenea functie.

In ianuarie 1990, sub uriasa presiune a demonstratiilor anticomuniste, Partidul Comunist Roman, care in 1989 avea patru milioane de membri, a fost desfiintat. Incercarile de reinfiintare a unor partide de sorginte comunista au fost respinse de instantele judecatoresti.

Noua legislatie a Romaniei considera amenintari la adresa sigurantei nationale a statului initierea, organizarea, savarsirea sau sprijinirea in orice mod a actiunilor totalitariste sau extremiste, de sorginte comunista sau fascista.

Autoritatile romane au luat decizii importante pentru reabilitarea juridica a fostilor detinuti politici. Semnificative in acest sens sunt recursurile in anulare introduse de Procurorul General impotriva deciziilor de condamnare abuziva a unor mari personalitati ale vietii politice, culturale si universitare, ale bisericii, armatei si justitiei. Ca urmare, prin hotararile Curtii Supreme de Justitie din ultimii ani, aceste persoane au fost reabilitate.

In afara persoanelor condamnate penal pentru infractiuni politice, printr-o hotarare adoptata anul trecut de Guvernul Romaniei, statutul de luptator in rezistenta anticomunista a fost recunoscut si persoanelor sanctionate administrativ prin deportare si domiciliu fortat, din motive politice.

Cu sprijinul Consiliului Europei s-a infiintat Muzeul holocaustului comunist, in cladirea fostei inchisori de exterminare de la Sighet si s-a pus in opera un program de istorie orala pentru conservarea, prin inregistrare pe casete, a marturiilor victimelor supravietuitoare ale ororilor comunismului.

In acelasi timp insa, Romania, ca de altfel si celelalte state ale fostului bloc comunist, se afla intr-o situatie extrem de dificila. Pe de o parte, pentru ca procesul de democratizare sa fie deplin, acesta trebuie sa invinga rezistenta vechilor structuri ale aparatului comunist. Pe de alta parte, intr-un stat de drept, cum este Romania de astazi, lupta impotriva exponentilor vechilor structuri represive nu poate fi dusa decat cu mijloace democratice. Solutiile acestei probleme nu sunt inca suficient explorate. Aveti acum oportunitatea de a identifica, impreuna, instrumentele democratice cele mai adecvate pentru eliminarea tuturor ramasitelor sistemului comunist si ale aparatului represiv totalitar din  sferele care influenteaza cursul dezvoltarii societatilor postcomuniste din tarile Europei Centrale si de Est.

Sunt convins ca evaluarea crimelor comunismului, in cadrul dezbaterilor Congresului international de la Vilnius, va contribui la acea intelegere, prin cunoastere, care sa faca posibila asumarea si depasirea trecutului nostru comun, dureros si irepetabil.