Mesaj adresat
participanţilor la Congresul internaţional Evaluarea crimelor
comunismului,
Vilnius, 12-14
iunie 2000
In procesul moral al
comunismului, acuzatorul este societatea civila
Experienta comunista
a marcat tragic popoarele din Centrul si Estul Europei. Regimul comunist
a facut din represiunea politica principalul sau pilon de sustinere.
Pentru ca statele din aceasta parte a Europei sa se poata dezvolta liber
si democratic, este astazi necesar ca actiunile criminale ale politiei
politice sa fie dezvaluite in totalitatea lor, vinovatii trebuie sa fie
cunoscuti iar crimele lor, imprescriptibile moral, trebuie judecate.
Fiind crime impotriva umanitatii, nu pot fi prescrise juridic.
Trecutul, oricat de
dureros ar fi, poate fi depasit. Pentru a putea fi depasit, el trebuie
asumat. Pentru a putea fi asumat, el trebuie inteles. Iar pentru a putea
fi inteles, el trebuie cunoscut. Crimele comunismului au fost posibile
si pentru ca aceia care le-au comis au fost convinsi ca despre ele nu se
va afla niciodata si ei nu vor raspunde vreodata pentru ele. Acest val
de tacere trebuie inlaturat. Adevarul trebuie scos la lumina si
vinovatul judecat.
De zece ani incoace,
se desfasoara in Romania un proces moral al comunismului, in care
acuzatorul este societatea civila. Miile de interventii publice ale
organizatiilor civice, studiile tiparite, colocviile pe aceasta tema au
aratat cetatenilor romani cat de malefic a fost comunismul. Exista,
desigur, nostalgici ai regimului totalitar. Din nefericire, comunismul
nu a fost inca discreditat social iar nostalgicii comunismului sunt cei
care regreta, de fapt, falsa siguranta sociala din acea perioada. Din
punct de vedere moral insa, comunismul este discreditat in Romania,
fiind asimilat unui regim de ocupatie. Vocile care se revendica direct
de la ideea comunista sunt cu totul izolate.
Impotriva vechilor structuri, cu
mijloace democratice
Am promulgat, la
sfarsitul anului trecut, Legea privind accesul la propriul dosar si
deconspirarea Securitatii ca politie politica. S-a recunoscut astfel,
prin aceasta lege, propusa de presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti
Politici din Romania, ca puterea comunista instaurata in Romania, la 6
martie 1945, a exercitat “o permanenta teroare impotriva cetatenilor
tarii, a drepturilor si libertatilor fundamentale”. Populatia Romaniei
are astazi posibilitatea de a sti daca cei care candideaza sau sunt
numiti intr-o functie importanta in stat au colaborat cu politia
politica din perioada 1945-1990, au facut parte din structurile
represive ale sistemului comunist si daca, in aceste conditii, mai este
cazul sa fie alesi intr-o asemenea functie.
In ianuarie 1990, sub
uriasa presiune a demonstratiilor anticomuniste, Partidul Comunist
Roman, care in 1989 avea patru milioane de membri, a fost desfiintat.
Incercarile de reinfiintare a unor partide de sorginte comunista au fost
respinse de instantele judecatoresti.
Noua legislatie a
Romaniei considera amenintari la adresa sigurantei nationale a statului
initierea, organizarea, savarsirea sau sprijinirea in orice mod a
actiunilor totalitariste sau extremiste, de sorginte comunista sau
fascista.
Autoritatile romane
au luat decizii importante pentru reabilitarea juridica a fostilor
detinuti politici. Semnificative in acest sens sunt recursurile in
anulare introduse de Procurorul General impotriva deciziilor de
condamnare abuziva a unor mari personalitati ale vietii politice,
culturale si universitare, ale bisericii, armatei si justitiei. Ca
urmare, prin hotararile Curtii Supreme de Justitie din ultimii ani,
aceste persoane au fost reabilitate.
In afara persoanelor
condamnate penal pentru infractiuni politice, printr-o hotarare adoptata
anul trecut de Guvernul Romaniei, statutul de luptator in rezistenta
anticomunista a fost recunoscut si persoanelor sanctionate administrativ
prin deportare si domiciliu fortat, din motive politice.
Cu sprijinul
Consiliului Europei s-a infiintat Muzeul holocaustului comunist, in
cladirea fostei inchisori de exterminare de la Sighet si s-a pus in
opera un program de istorie orala pentru conservarea, prin inregistrare
pe casete, a marturiilor victimelor supravietuitoare ale ororilor
comunismului.
In acelasi timp insa,
Romania, ca de altfel si celelalte state ale fostului bloc comunist, se
afla intr-o situatie extrem de dificila. Pe de o parte, pentru ca
procesul de democratizare sa fie deplin, acesta trebuie sa invinga
rezistenta vechilor structuri ale aparatului comunist. Pe de alta parte,
intr-un stat de drept, cum este Romania de astazi, lupta impotriva
exponentilor vechilor structuri represive nu poate fi dusa decat cu
mijloace democratice. Solutiile acestei probleme nu sunt inca suficient
explorate. Aveti acum oportunitatea de a identifica, impreuna,
instrumentele democratice cele mai adecvate pentru eliminarea tuturor
ramasitelor sistemului comunist si ale aparatului represiv totalitar din
sferele care influenteaza cursul dezvoltarii societatilor postcomuniste
din tarile Europei Centrale si de Est.
Sunt convins ca
evaluarea crimelor comunismului, in cadrul dezbaterilor Congresului
international de la Vilnius, va contribui la acea intelegere, prin
cunoastere, care sa faca posibila asumarea si depasirea trecutului
nostru comun, dureros si irepetabil.