Alocuţiune la deschiderea Expoziţiei Amenajarea Teritoriului şi Urbanismul - un atu pentru Europa, Bucureşti, 24 mai 2000
Pentru satenii nostri, cei mereu uitati
Domnul ministru Noica a fost convingator in tot ceea ce ne-a prezentat. A citat si pe un fost ministru al Lucrarilor Publice care spunea ca infaptuieste, si mai putin vorbeste. Domnul ministru Noica ne-a aratat ca infaptuieste, dar si vorbeste bine. Stie ca astazi vorbele trebuie insotite de „probe” si, iata, avem aici imagini foarte sugestive, reunite in aceasta expozitie.
Trebuie sa observ ca totul a fost gandit temeinic. Sunt abordate in primul rand cerintele esentiale pentru o buna organizare a vietii noastre: caile de comunicatii, alimentarea cu apa, dimensionarea zonelor locuibile. Remarc, apoi, ce trebuie luat in considerare pentru o constructie cu adevarat durabila: zonele de risc natural, care trebuie evitate; zonele in care se poate construi, dar in conditii de prevenire a riscurilor; zonele protejate, naturale sau istorice, care trebuie conservate si, in sfarsit, zonele turistice, care pot deveni o sursa extraordinara de venituri si beneficii, dar care, din pacate, la noi au fost gandite gresit, luand in calcul numai punctul teminus legat de frumusetile naturale si uitand ca, pentru a ajunge pana acolo, este nevoie de infrastructura.
Incercand sa aflam care a fost conceptia care sta in spatele planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor de urbanism, putem remarca o dezvoltare progresiva, de la mic la mare, de la cazuri particulare la situatii generale. La acest vernisaj, cel mai mult m-a impresionat harta luminitelor albe si rosii, semnalizand drumuri pietruite si retelele de alimentare cu apa, ceea ce inseamna o alta perspectiva pentru viata celor de la sate, spre un confort apropiat celui de la oras. Este incurajator, pentru o tara in care taranii au fost mereu uitati si au trait in conditiile cele mai rele, sa vezi aceasta harta care, dincolo de cerin-tele amenajarii teritoriului, promoveaza solutii in folosul oamenilor.
Cum se vede globul dintr-un punct pe harta
A trecut o luna de la deschiderea dezbaterilor pe tema relansarii constructiei de locuinte, initiate de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. Intre timp, ministerul a mai facut un pas ina-inte organizand aceasta expunere in imagini a proiectelor si solutiilor preconizate pentru ca lucrarile sale sa raspunda cerintelor oamenilor de azi si urmasilor lor. Orice lucrare publica, orice constructie, fie ea si o casa familiala, trebuie sa ia in seama cadrul in care este amplasata.
Relansarea constructiei de locuinte inseamna, in primul rand, crearea unor conditii care sa permita obtinerea unei locuinte de catre aceia care altfel nu ar avea posibilitati, si ma refer in special la tineri. Conditii avantajoase inseamna un pret accesibil, platibil prin acordarea de credite pe termen lung, termene de predare a locuintelor mai scurte si, desigur, confort in locuinte moderne, in mare parte familiale, situ-ate intr-un mediu si el amenajat.
De la aceste cazuri particulare, de la aceste luminite de pe prima harta, in spatele carora stau oameni si comunitati, se trece mai departe, la planurile de amenajare a teritoriului zonal, apoi la proiecte de coope-rare transfrontaliera, cum este cel din zona transfrontaliera Romania-Ungaria. Intr-o viziune mereu mai larga, urmeaza Europa in schimbare si totul se incheie cu o perspectiva planetara.
Pentru a construi ceva mic, intr-un sat sau intr-un cartier, trebuie sa ai viziunea lumii in care te misti. Cred de aceea ca nu intamplator, pentru prezentarea acestei viziuni in spatiu, s-a ales un loc privilegiat pentru o viziune in timp. Ne aflam in Muzeul de Istorie iar in istorie nu intri numai castigand batalii ori ridicand constructii grandioase. In istorie intra in primul rand cei care gandesc si zidesc pentru Viata Omului.
