Discurs la deschiderea lucrărilor Conferinţei regionale cu tema Justiţia, forţele de ordine şi societatea civilă in lupta impotriva corupţiei, Bucureşti, 30 martie 2000 

 

Mita orbeste

Coruptia nu este o descoperire a lumii moderne. Textele fundamentale ale marilor religii ale lumii stau marturie. „Mita il orbeste pe cel intelept si impleticeste vorba celui sincer” spunea Moise in Vechiul Testament. Confucius incerca impunerea unui standard moral ridicat in societate, in ideea ca astfel lumea va deveni mai buna, mai armonioasa. „Pune pret pe dreptate si nu pacatui prin primirea a ceea ce nu ti se cuvine” scrie in Coran.

Pe cat sunt de vechi aceste precepte, pe atat de veche este incalcarea lor. Lumea contemporana, care marcheaza intrarea economiei mondiale intr-o epoca a globalizarii, descopera, din pacate, si internationalizarea coruptiei, care s-a globalizat chiar mai repede decat economia. Structurile statului, ca zone predilecte vizate de corupatori, se vad, nu o data, depasite in actiunile de combatere a acesteia. Posibilitatile de eradicare a coruptiei pe care le are o tara, indiferent de nivelul ei de dezvoltare si democratie, raman inca sub nivelul infractional.

 

Vulnerabilitatea societatile in tranzitie

Fenomenul coruptiei este general, exista coruptie si corupti atat in statele bogate, dupa cum exista si in cele sarace sau in curs de dezvoltare, astfel ca problema coruptiei nu poate fi transferata numai unora din aceste categorii de state. Se poate insa observa ca, din punct de vedere al impactului coruptiei, statele din centrul si estul Europei, foste comuniste, sunt astazi printre cele mai expuse. Lacunele legislative, imobilitatea cadrului institutional si ineficienta unor reforme specifice tranzitiei din statele noastre sunt tot atatia factori favorizanti pentru extinderea coruptiei. In plus, organizatiile criminale internationale au vazut in instabilitatea economica din regiune un mediu potrivit extinderii activitatilor lor ilicite si au intrat rapid in contact cu structurile economiei subterane din aceste tari. Retelele mafiote au actionat in special pe linia spalarii banilor obtinuti din activitati ilegale la nivel international, in contextul permisiv sau prea putin precizat din punct de vedere legislativ al activitatii financiar-bancare din statele aflate in tranzitie. Nu intamplator se constata o crestere continua a ponderii criminalitatii economico-financiare in zona est- si central-europeana si o diversificare a formelor ei de manifestare, capabile sa penetreze sistemele bancare, insuficient pregatite in contracararea crimei organizate.

 

Impartialitate si corectitudine

Odata cu amploarea pe care o capata la scara mondiala si regionala, combaterea coruptiei a devenit o problema tot mai serioasa si pentru Romania. Potrivit unui raport dat recent publicitatii de catre Inspectoratul General al Politiei, numarul functionarilor publici anchetati pentru savarsirea unor acte de coruptie este in crestere. S-au produs prejudicii enorme indeosebi patrimoniului public, cu consecinte deosebit de grave la nivelul intregii economii. Ne bucuram insa sa constatam ca fortele de ordine si control, politistii si procurorii, care depisteaza si instrumenteaza aceste cazuri, inteleg sa isi faca datoria.

Numai in primele doua luni ale anului 2000, lupta impotriva coruptiei s-a concretizat in 932 de dosare penale, in care au fost cercetate 1482 de persoane. Dosare deschise sau redeschise in ultimii trei ani se afla acum in diferite stadii de judecata. Multe cazuri s-au finalizat cu sentinte judecatoresti definitve, care inseamna condamnari la inchisoare, uneori peste 10 ani pentru fiecare persoana implicata.

Apreciez faptul ca lupta impotriva coruptiei nu a tinut si nu va tine cont de pozitia sociala si de coloratura politica. Nu este o intamplare faptul ca printre cei cercetati pentru implicare in asemenea fapte se numara prefecti, primari, functionari guvernamentali – uneori de rang inalt –, directori de banci, directori ai unor mari intreprinderi cu capital de stat, functionari inalti din vama si garda financiara si chiar magistrati si politisti. Este o dovada a lipsei oricarei influente politice, a impartialitatii si a corectitudinii de care dau dovada cei angajati in efortul de combatere a coruptiei.

 

Etichete fara temei real

Nu pot sa nu observ ca, in timp ce rezultatele luptei impotriva coruptiei sunt concrete si verificabile, etichetele aplicate unor tari de catre reprezentantii unor organizatii internationale, privind extinderea continua a coruptiei, sunt de cele mai multe ori bazate pe zvonuri, aprecieri generale sau informatii confidentiale, niciodata comunicate institutiilor abilitate sa lupte impotriva coruptiei din tarile noastre.

In interventiile publice din ultimii trei ani, legate de problema coruptiei, inclusiv intr-o emisiune interactiva pe CNN, am facut apel la companiile comerciale, autohtone sau straine, care opereaza in Romania, sa informeze organele statului roman asupra unor eventuale cazuri de coruptie si, in ultima instanta, sa ma informeze chiar direct pe mine. Este aproape inutil sa precizez ca nu am primit nici o informatie, niciodata, desi am comunicat acelasi lucru tuturor reprezentantilor companiilor mari din Romania, pe care i-am primit in prezenta ambasadorilor tarilor respective.

Aceasta situatie poate duce la o concluzie paradoxala: ori nu exista coruptie in Romania, ceea ce, normal, este imposibil; ori unii dintre cei care evoca coruptia participa la ea sau o acopera. Daca nu vom depasi faza discutiilor teoretice sau a incriminarilor generale, abordand cu curaj cazurile concrete, nu vom reusi un progres substantial.

Combaterea criminalitatii transfrontaliere si a coruptiei in spatiul central- si est-european nu este posibila fara coroborarea eforturilor, atat la nivelul institutiilor abilitate din tarile noastre, cat si in plan mai larg, prin conlucrarea cu alte state care se confrunta cu probleme similare.

Putem identifica trei protagonisti ai luptei impotriva coruptiei: justitia, fortele de ordine si societatea civila. Este evident ca functionarea eficienta a unor institutii fundamentale ale statului de drept cum sunt Politia, Ministerul Public si Justitia, este esentiala. Nu este insa suficient ca fiecare din aceste institutii sa functioneze bine. Este nevoie de actiuni coerente, care sa conduca la finalizarea actului de justitie prin sanctionarea celor vinovati potrivit gravitatii faptelor pe care le-au comis. Dar este greu de crezut ca actiunile institutiilor abilitate pot fi eficiente pe termen mediu si lung, daca acestor actiuni le lipseste sprijinul societatii civile.

 

Specularea nepasarii

Comunitatea, cetateanul, joaca un rol esential in eradicarea flagelului coruptiei. Extrem de important este, din acest punct de vedere, rolul pe care il detine mass-media. Aducand in atentia opiniei publice actele de coruptie, facand din realitatile acestui fenomen teme de dezbatere publica, presa da consistenta controlului pe care societatea civila trebuie sa il exercite permanent pentru ca statul sa-si faca datoria.

Coruptii si corupatorii mizeaza pe nepasarea celor din jur, pe tacere si complicitate. Vorbim frecvent despre coruptie, dar mai putin despre corupti si aproape niciodata despre corupatori.

Asemenea acelui cretan care, descoperit ca a mintit, spunea „toti cretanii sunt mincinosi”, multi corupti sau corupatori se grabesc sa acuze pe toata lumea de coruptie. O vina colectiva nu poate exista, pentru ca ea duce la anularea responsabilitatii. Justitia, societatea civila, mass-media ne pot feri de eroarea unor astfel de judecati. Trebuie sa aratam cine sunt coruptii, cine sunt corupatorii si sa identificam cu certitudine vinovatiile. Justitia, fortele de ordine si societatea civila sunt verigile unui lant care, daca se dovedeste solid, va contribui decisiv la combaterea coruptiei.

O alta veriga importanta a acestui lant este, fara indoiala, cooperarea regionala si internationala. Consolidarea legislatiei nationale impotriva criminalitatii trebuie insotita de armonizarea legislatiei la nivel international. Spalarea si investirea oricarui produs al crimei sunt infractiuni periculoase. Este o misiune a institutiilor financiare sa semnaleze tranzactiile ilicite. Trebuie stabilite noi strategii de investigare care sa permita colaborarea in cazul anchetelor financiare vizand bunurile persoanelor implicate in crima organizata. Aceste strategii cer mecanisme juridice de urgenta pentru a impiedica invocarea abuziva a secretului bancar sau a altor dispozitii restrictive care pot favoriza un infractor. In baza unor hotarari judecatoresti, bancherii, contabilii si avocatii ar putea fi obligati sa prezinte documente financiar-bancare sau de alta natura, considerate confidentiale, dar care sunt absolut necesare pentru continuarea unei anchete penale.

 

GRECO – Grupul Statelor impotriva Coruptiei

Nu in ultimul rand, trebuie sa se acorde Consiliului Europei o capacitate sporita de a sustine, in parteneriat cu alte organizatii internationale interesate, eforturile statelor membre in vederea imbunatatirii cooperarii internationale in domeniul combaterii coruptiei, a spalarii banilor si a crimei organizate transfrontaliere, in general.

Romania a sprijinit cu convingere initiativele Consiliului Europei privind combaterea coruptiei prin adoptarea unor instrumente juridice internationale si monitorizarea modului in care sunt aplicate cele 20 de Principii directoare de lupta impotriva coruptiei. Am semnat cele doua conventii, penala si civila, referitoare la coruptie si vom urgenta, pe cat posibil, procesul de ratificare a acestora. Suntem, de asemenea, interesati de implementarea unui Cod model de conduita pentru agentii publici.

Romania este membra fondatoare a Grupului Statelor Impotriva Coruptiei si va sustine in continuare demersurile Consiliului Europei, ale Uniunii Europene si ale Organizatiei Natiunilor Unite pentru cresterea substantiala a eficientei in lupta noastra comuna impotriva acestui flagel.

Am inceput prin a evoca preocuparea celor intelepti de a elimina coruptia. Este acum datoria noastra sa lucram dupa puterile noastre pentru ca, in lumea mileniului trei, coruptia sa devina un fapt marginal.