Alocuţiune la şedinţa de bilanţ privind activitatea Ministerului Justiţiei şi a instanţelor judecătoreşti in anul 1999, Bucureşti, 17 februarie 2000 

 

Norme adaptate cerintelor integrarii europene

Ne intalnim intr-o sedinta de bilant la capatul unui an greu si avand in fata un alt an extrem de important pentru societatea romaneasca, dar si pentru justitie, ca element esential in bunul mers al mecanismului social. In acest an 2000 vom vedea mai concret ca oricand ca restructurarea si modernizarea nu sunt scopuri in sine, ca ele au ca obiective principale adecvarea la cerintele reale de dezvoltare si conectarea institutiilor romanesti la marile tendinte ale lu mii de azi.

Cu doua zile in urma au inceput negocierile oficiale pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, proces care va marca de acum inainte transformarile din toate domeniile si segmentele societatii romanesti. In interiorul acestui proces, rolul Ministerului de Justitie este esential. Pentru ca o componenta sine qua non a integrarii in Uniunea Europeana este reforma legislatiei si a institutiilor. Or, aici, expertii Ministerului de Justitie au avut, au si vor avea un rol extrem de important in constructie, ca si in consultanta. Cred ca suntem de acord cu totii ca acest rol nu trebuie sa fie formal sau sa raspunda doar unor solicitari exprese. Ministerul de Justitie trebuie sa dinamizeze adoptarea unor norme indispensabile integrarii in structurile europene, armonizarea dreptului intern cu dreptul comunitar si gasirea unor solutii legislative corespunzatoare problemelor cu care se confrunta Romania. Stiu ca multi dintre dumneavoastra si numerosi alti experti din minister au efectuat stagii de pregatire, de informare si studiu, pe langa institutii europene importante. Acum este momentul ca experienta dobandita acolo sa fie aplicata aici.

 

Accelerarea reformei in Justitie

Am fost informat asupra initiativei Ministerului Justitiei de a propune Guvernului asumarea raspunderii pentru adoptarea legii privind accelerarea reformei in Justitie, act normativ ale carui capitole ar urma sa modifice Codul civil, Codul de procedura civila, Codul penal, Codul de procedura penala si sa introduca o serie de reglementari moderne in activitatea judiciara si in domenii conexe acesteia. In ce ma priveste, consider oportuna o dezbatere in vederea stabilirii celei mai eficiente proceduri legislative pentru adoptarea acestui proiect, menit sa accelereze reforma si alinierea sistemului judiciar romanesc la cel european.

Am convingerea ca exista premisele necesare unui real proces de accelerare a reformei in Justitie. Spun aceasta gandindu-ma la eforturile din ultimii ani pentru atragerea in magistratura a unor juristi tineri si competenti, pentru solutionarea spinoasei probleme a spatiilor in care magistratii isi desfasoara activitatea si pentru promovarea probitatii profesionale in actul de justitie. Statisticile prezentate arata ca, in ciuda unui volum din ce in ce mai mare al cauzelor, a crescut operativitatea in solutionarea acestora. Este un pas inainte, dar el nu reprezinta decat un inceput de drum in asigurarea celeritatii judecarii tuturor dosarelor prin eliminarea amanarilor repetate si nejustificate sau a decalajelor exagerate intre doua termene de judecata consecutive.

Raman ingrijoratoare numarul mare al infractiunilor semnalate Politiei si Ministerului Public si intarzierile cu care sunt solutionate. Multe dosare demarate s-au oprit undeva pe traseu si n-au ajuns la instante. Alteori exista rechizitorii, dar judecata treneaza. Dovada este si faptul ca multe exemple de cauze citate in sinteza pentru anul 1999 figurau si in bilantul anului precedent.

 

Suspiciuni de coruptie in magistratura

Majoritatea reclamatiilor primite la Presedintie se refera la felul in care se desfasoara un proces sau altul, mai ales in dosarele privind dreptul de proprietate. Dincolo de adevarul care se afla indaratul uneia sau alteia dintre aceste scrisori, o simpla statistica demonstreaza ca exista in continuare o nemultumire si chiar o neincredere in corectitudinea actului de justitie. Poate ca sunt exagerate, tinand seama ca intr-un proces nu poate castiga toata lumea si ca cel putin una din parti va fi mereu nemultumita. Dar credibilitatea actului de justitie va avea de castigat daca cei competenti sa verifice asemenea plangeri vor actiona mult mai serios pentru depistarea oricaror neregularitati si vor propune masuri ferme de remediere. Cred, de asemenea, ca trebuie aplicate masuri sanctionatorii fata de judecatorii care exceleaza prin numarul mare de sentinte casate de instantele superioare. In fine, vreau sa insist asupra nevoii de a accelera anumite procese in care paratii sau inculpatii solicita amanari repetate si netemeinice, pentru a se inlatura orice suspiciune de tergiversare cu concursul judecatorilor.

Este, fara indoiala, mai actual ca oricand, dictonul ubi ius ibi societas (acolo unde exista lege, exista si societate). Functia primara a oricarui sistem normativ pozitiv este aceea de a asigura disciplina relatiilor interumane, ordinea publica, apararea intereselor legitime ale persoanelor si exercitarea nestanjenita a drepturilor recunoscute prin lege, apararea proprietatii si asigurarea unei solidaritati sociale in baza respectului deplin fata de drepturile si libertatile celorlalti, astfel cum sunt ele recunoscute prin legea romana si conventiile internationale asumate de Romania.

Stiu si inteleg din materialele studiate ca, in activitatea lor, magistratii se confrunta cu zone de criza morala si de degenerare a relatiilor de familie care provoaca violente grave intre soti, dar inseosebi asupra femeilor si copiilor. Multe cauze se dovedesc dificile si in domeniul financiar-bancar, al administratiei publice, al zonelor agresate de crima organizata. Nici un efort nu este insa prea mare pentru a stavili coruptia, abuzurile, hotia, traficul de stupefiante si contrabanda de orice fel.

Pe de alta parte, mentalitatea sociala mai identifica inca valoarea justitiei cu utilitarismul juridic, puternic personalizat, justitia fiind astfel redusa la succesul individual in proces. Balanta, echilibrul intereselor legitime ale partilor intr-un proces par sa conteze mai putin. Exista inca o mentalitate paternalista, justitiabilii apeland, nu de putine ori, la solicitarea unor interventii administrative, politice sau chiar judiciare spre a inclina balanta in favoarea lor. Trebuie observat insa ca astfel de apeluri sunt motivate si de opinia, tot mai raspandita, ca exista judecatori corupti, experti corupti, executori corupti, ca exista avocati si grefieri dispusi sa intermedieze mita, iar procesele le castiga nu cine are dreptate, ci acela care are mai multi bani.

 

Codul deontologic si Codul penal sunt valabile si pentru judecatori

Daca, in salile de tribunal, Justitia trebuie sa fie oarba, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii si al Ministerului de Justitie ochii trebuie larg deschisi spre orice indiciu de incorectitudine a unui magistrat, pentru a da prestigiu Justitiei si incredere cetatenilor. Rezolvarea acestor probleme va asigura nu numai o mai mare eficienta a actului de justitie, dar si o functionare normala a altor mecanisme extrem de sensibile ale societatii romanesti. Daca acceptam ca ne aflam in serviciul cetateanului, nu se poate sa nu  intelegem ca Justitia se afla, nu numai prin lege, ci si faptic, in slujba acestui cetatean. Acest om obisnuit are numeroase nevoi pe care societatea romaneasca le poate satisface astazi doar partial. Cred insa ca nevoia de dreptate poate fi satisfacuta intr-o masura atat de mare, incat sa nu mai fie loc de acuzatii de coruptie si de controverse suspicioase pe marginea unor hotarari contradictorii. Justitia este temelia acestui element extraordinar de important care este respectul neconditionat fata de Lege, fara de care nu putem construi nici eficienta economica, nici dreptate sociala, si nici un stat de drept functional. Nu poate exista incredere fara o buna comunicare si, in acest sens, Presedintele este indatorat sa medieze nu numai intre autoritatile statului, dar si intre acestea si societate. Daca, in opinia publica, Justitia si-a pierdut credibilitatea, sunt dator sa o spun si sa cer celor responsabili de soarta Justitiei sa-si ia atributiile in serios.

Am convingerea ca veti gasi resursele morale si profesionale pentru indeplinirea nobilei misiuni cu care ati fost investiti si mijloace pentru ca, in calitate de presedinti si vicepresedinti ai instantelor judecatoresti, sa faceti ca legea sa domneasca la nivelul fiecarui complet de judecata. Este, si acum, un prilej pentru mine de a va multumi pentru eforturile de realizare onesta si competenta a actului de justitie, de a va incuraja in proiectele de accelerare a reformei in Justitie, de a va asigura de intelegere si sprijin si de a va ura succes in batalia Legii cu faradelegea.