Alocuţiune la recepţia oferită participanţilor la Reuniunea Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP), Bucureşti, Palatul Cotroceni, 11 februarie 2000
A treia reuniune, a treia treapta
Dupa intalnirile fructuoase din Creta si de la Antalya, este randul capitalei Romaniei sa marcheze inca o treapta in cristalizarea Procesului de cooperare din Europa de Sud-Est. Anul care a trecut de la precedenta reuniune a dovedit cu prisosinta cata nevoie are Sud-Estul Europei de dialog si de cooperare.
La prima vedere, s-ar putea spune ca, de vreme ce nu am reusit sa facem sa triumfe dialogul in regiunea Balcanilor, viata ne-a infirmat sperantele. Totusi, Procesul de Cooperare in Sud-Estul Europei si-a dovedit importanta si viabilitatea chiar in contextul tragicelor evenimente din ultimul an. Am invatat cu totii ca exista si o limita dincolo de care dialogul se dovedeste neputincios daca unul din interlocutori il refuza si am reusit sa fim solidari in aceasta dificila decizie de a sustine cu totii masurile energice pe care lumea democratica le-a pus in joc pentru a asigura respectarea normelor elementare ale democratiei pretutindeni in Europa.
Statele participante la Procesul de Cooperare Sud-Est Europeana s-au implicat in cele mai sensibile probleme ale situatiei din zona, incepand cu eforturile de mediere pre-conflict si pana la discutarea, in cadrul reuniunii din martie 1999, a spinoaselor chestiuni privind valul de refugiati din Kosovo.
Rolul Procesului de Cooperare in Sud-Estul Europei a capatat, drept urmare, o recunoastere internationala in documentele Consiliului Nord-Atlantic de la Washington, din aprilie 1999, cat si prin integrarea, ca beneficiari sau contributori, a tuturor tarilor participante la SEECP in Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.
Propria adecvare a statelor participante la normele democratice a sporit considerabil dupa constituirea noastra in acest Proces de Cooperare. Modul democratic si convingator in care recentele alegeri parlamentare si prezidentiale din Croatia au afirmat aceste principii si vointa sa de integrare in unitatea, pe care Europa o zideste pe baza acestor valori comune, ne dau incredere ca in cele din urma situatia din Iugoslavia va evolua in aceeasi directie.
In pofida unui context nefavorabil, am reusit sa dezvoltam reforme economice esentiale, sa consolidam statul de drept si sa afirmam unitatea tarilor noastre in apararea principiilor fondatoare ale civilizatiei europene. Am reusit sa participam noi insine la solutionarea durabila a unor probleme cu care continentul se confrunta in regiunea noastra. Drept raspuns, tarile Uniunii Europene si Alianta Nord-Atlantica au acum o alta viziune si noi strategii politice, economice si de securitate pentru Sud-Estul Europei. Termenii-cheie sunt implicarea si integrarea, promovate, deopotriva, prin deciziile de la Sarajevo si Helsinki.
Sa rupem cercul vicios al neincrederii
Nu putem ignora ca acesti ani au antrenat si costuri majore. Pe plan economic, regiunea noastra a fost impinsa intr-un cerc vicios de neincredere a marilor investitori, mai intai ca efect psihologic al crizei din Rusia, apoi din cauza proximitatii sale cu zona de conflict din Iugoslavia.
Decizia de la Helsinki de incepere a negocierilor de aderare a statelor candidate la Uniunea Europeana reprezinta marea cotitura pentru destinul istoric al acestor tari. Dar ea nu pare deocamdata suficienta pentru a rupe acest cerc vicios al neincrederii.
Daca ma refer doar la cazul Romaniei, trebuie sa observ ca organismele financiare internationale nu au emis pana acum nici un semnal decisiv in acest sens, desi ne-am onorat la timp obligatiile, in primul rand serviciul datoriei externe. Pierderile direct legate de conflictul din Kosovo, prin respectarea riguroasa de catre Romania a embargoului si apoi, ca urmare a blocarii cursului international al Dunarii se cifreaza la cel putin 800 de milioane de dolari. Flota fluviala a Romaniei a fost adusa in stare de faliment, am pierdut piete importante in Iugoslavia iar recastigarea lor este problematica.
Nu am solicitat asistenta in schimbul acestor pierderi; am solicitat incredere, am solicitat posibilitatea de a participa cu proiecte, cu resurse materiale si umane la procesul de reconstructie economica intr-o zona in care in mod traditional am construit si am dezvoltat parteneriate reciproc profitabile. Am solicitat ca toti posibilii investitori sa fie incurajati sa participe la lucrarile de amploare pe care Pactul de Stabilitate le anunta si a caror intarziere poate pune in pericol si reconstructia efectiva, si credibilitatea intregului angajament asumat.
Acest proces de stabilizare nu are inca efectele scontate nici in ce priveste investitiile majore pe care situatia distrugerilor le impune, nici in ce priveste antrenarea mediilor de afaceri din tarile noastre intr-o noua dinamica a dezvoltarii. Romania are ea insasi experienta decalajelor intre o dezvoltare economica deficitara si o maturitate politica si democratica evidenta si, de aceea, stie in ce masura aceste decalaje pot fragiliza constructia democratica.
Locul Iugoslaviei democratice in SEECP
Perpetuarea unor decalaje intre realitatea economica si exigentele politice la nivelul intregii regiuni comporta riscuri majore pentru stabilitatea regionala si reprezinta un factor de franare a progresului pe toate planurile.
De buna seama, cuvintele mele ar suna si mai convingator daca reuniunea noastra nu ar avea un mare absent. Sud-Estul Europei nu-si poate construi o structura si o perspectiva coerente fara contributia poporului sarb. Din nefericire, prezenta reprezentantilor sai nu este posibila atata vreme cat principiile care fondeaza cooperarea noastra nu sunt recunoscute de o conducere care si-a aruncat propriul popor intr-o aventura distructiva si izoleaza Iugoslavia de toti vecinii sai, prin incalcarea normelor democratiei si a respectului datorat drepturilor omului de catre orice stat civilizat si responsabil. Avem speranta ca o Iugoslavie democratica si doritoare de pace isi va ocupa cat de curand acest loc firesc si legitim in mijlocul nostru.
Nu vreau sa credeti ca nutresc o viziune idilica si naiva despre viitorul apropiat sau mai indepartat. Stiu prea bine ca exista multe probleme inca deschise, pe care va invit sa le semnalati fara ezitare pentru a incerca sa le rezolvam impreuna. Stiu prea bine ca numeroase dificultati, de la lipsa de resurse sau de capital la lipsa de incredere sau de initiativa, pot oricand ridica noi obstacole in calea procesului de cooperare la care participam. Intr-o vreme in care chiar Uniunea Europeana se confrunta cu dificultati politice neasteptate, nu putem spera intr-o armonie rapida.
In ciuda tuturor obstacolelor prezente sau viitoare, Sud-Estul Europei se afla acum in fata unei ferestre a oportunitatilor. Dar nici o fereastra a oportunitatilor n-ar putea fi utila daca nu este, inainte de toate, recunoscuta ca atare. Va invit sa o recunoastem impreuna si sa o valorificam impreuna.
