Discurs in Camera Comunelor a Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord,

Londra, 8 februarie 2000

 

Traditia parlamentara

Afirmatia dupa care Parlamentul britanic este „parintele sistemelor parlamentare din intreaga lume” a devenit demult un loc comun.

Popoarele, pentru a realiza o solidaritate care sa le duca inainte in istorie, au nevoie de simboluri. Parlamentul britanic este un astfel de simbol al democratiei nu numai pentru britanici, dar si pentru toti cei, din intreaga lume, care iubesc libertatea si democratia. Noi, cei care am trait o jumatate de secol intr-un regim dictatorial comunist, simtim foarte profund acest lucru. Sigur ca regimurile totalitare, si regimurile comuniste in special, au creat cate un simulacru de Parlament. Scopul era sa-l aplaude pe presedinte.

Pentru mine, care vin din spatiul lumii universitare si al societatii civile, atmosfera intalnirii noastre de azi nu este o surpriza. Tot ce am vazut vizitand cele doua Camere ale Parlamentului, felul cum discuta parlamentarii cu experti si oameni de rand fac din acest impunator Palat un spatiu viu in care oamenii se intalnesc ca sa dezbata cu adevarat problemele, fara prejudecati si fara presiuni.

Acum, in anul 2000, pot spune ca, revenind la o traditie parlamentara care a existat in Romania, tara mea beneficiaza de experienta si performantele Regatului Unit in promovarea democratiei si a drepturilor omului. Grupul parlamentar de prietenie romano-britanic din Parlamentul Romaniei exprima prin proiecte, si putem spune chiar prin fapte concrete, vointa comuna de cooperare si pontentialul nostru partenerial. Este important pentru noi ca in Parlamentul Regatului Unit exista un Grup de prietenie britanic-roman activ si interesat de problemele romanesti.

 

Absorbtia legislatiei europene

In Romania de dupa 1989, eliberata treptat de viciile si obsesiile comuniste, activitatea legislativa a fost adesea marcata de sincope datorate unei intelegeri gresite sau formale a rosturilor firesti ale Parlamentului. Dovada este si faptul ca multe legi importante pentru evolutia democratica a societatii romanesti au putut fi adoptate abia la zece ani dupa despartirea de sistemul comunist. As vrea sa amintesc, in acest context, cateva dintre actiunile recente la nivel legislativ si guvernamental, care reprezinta momente de referinta nu numai pentru evolutia Romaniei, dar si pentru integrarea ei deplina, pe baze credibile si solide, in structurile europene.

Absorbtia acquis-ului comunitar, a acelor acte normative care au asigurat Uniunii Europene functionalitatea ca piata unica si un grad inalt de coeziune sociala, reprezinta o prioritate pentru Legislativul romanesc. Activitatea parlamentara din ultimii ani, dar mai ales din ultimul an, a marcat progrese importante, reusind un procent inalt, de 70%, in adoptarea legislatiei europene.

 

658 de legi promulgate in perioada 1997–2000

nu vreau sa pun la incercare rabdarea dumneavoastra pentru a face un inventar pedant al legilor votate de Parlamentul Romaniei, desi ele masoara foarte bine progresul tarii mele spre democratie, mult mai exact decat avem impresia urmarind doar aspectele senzationale cu care opinia publica este bombardata. Stiu aceasta pentru ca, potrivit obligatiilor mele constitutionale, trebuie sa promulg toate aceste legi, iar din activitatea mea de profesor am ramas cu obiceiul „ciudat” de a citi textele pe care le semnez. De aceea, atunci cand in Romania mi se spune ca „Parlamentul nu face nimic, parlamentarii pierd vremea sau se cearta intre ei”, eu raspund ca am promulgat 658 de legi dezbatute si adoptate de Parlament in trei ani de zile. In spatele acestor legi se afla, desigur, foarte multe dispute, dar si foarte multa munca. In aceste legi exista, poate, multe lacune si greseli, dar erorile ies in evidenta abia cand aplici legile. Toate aceste probleme sunt remediabile si nu diminueaza cu nimic acest enorm si extraordinar efort pe care parlamentarii il fac pentru dezvoltarea democratica a tarii si pentru progresul ei.

 

Trei segmente importante ale noii legislatii

Pentru a sintetiza, cred ca cele mai importante legi adoptate de Parlamentul Romaniei se pot grupa in trei domenii: descentralizarea administrativa, reforma institutionala si functionarea economiei de piata in cadrul careia as separa consolidarea proprietatii private.

In ceea ce priveste descentralizarea, se poate vorbi chiar despre o revolutionare a sistemului, intrucat, ca principii, Legea administratiei publice locale ofera acum un cadru complet nou si cuprinde nu numai un drept, cu totul nou, al cetatenilor, de a-si hotari prioritatile, dar ofera si posibilitatea solutionarii doleantelor minoritatilor, care obtin dreptul de expresie completa a identitatii lor nationale si lingvisitice. Este una dintre legile cele mai democratice din Europa in ceea ce priveste administratia publica. Ea permite folosirea limbii materne in administratie de catre persoanele apartinand unei minoritati nationale care reprezinta 20% din populatia localitatii in cauza.

Legea bugetelor locale, pe care am promulgat-o anul trecut, da, pentru prima data dupa un veac de centralism, nu numai drepturi si responsabilitati comunitatilor locale, dar si instrumentul prin care si le pot exercita. Mentionez, totodata, noua Lege a educatiei, care creeaza un cadru propice pentru dezvoltarea invatamantului privat, ca si a celui in limbile minoritatilor nationale sau cu profil confesional.

In privinta introducerii unor reglementari specifice economiei de piata, numai in anul 1999 au fost adoptate zece legi esentiale privind stimularea intreprinderilor mici si mijlocii; procedura declararii falimentului; impozitul pe venitul global; achizitiile publice.

In domeniul reconsiderarii dreptului de proprietate privata, am in vedere Legea restituirii terenurilor agricole si padurilor confiscate de regimul comunist, Legea restituirii imobilelor cu destinatie de locuinte, a societatilor industriale, bancare, de asigurari si altele, care au fost nationalizate sau confiscate in perioada 1945–1989 si, in sfarsit, Legea privatizarii intreprinderilor agricole de stat.

Aceste legi pot avea un efect economic extraordinar, in special in domeniul agricol, transformand o agricultura de supravietuire intr-o agricultura performanta. Dar legile acestea au si o componenta morala importanta, pentru ca, reparand cumplitele nedreptati ale regimului comunist, garanteaza ca, in Romania, proprietatea privata nu va mai putea fi confiscata sau insusita de catre stat.

Trebuie sa va marturisesc ca nu este usor sa aplici legi de restituire dupa 50 de ani, sa repari abuzuri practicate pe scara larga la nivelul anilor 1946–1948. S-au succedat generatii, s-au creat alte relatii, iar aceste legi pot crea, la randul lor, alte nedreptati. Dar noi am crezut si credem cu tarie in principii iar, intr-o democratie, principiul proprietatii este fundamental nu numai pentru economie, ci pentru societate, in general.

O alta lege noua, votata de Parlament si pe care am promulgat-o recent, este Legea functionarului public. Ea va permite formarea unui corp de tehnicieni ai administratiei publice centrale si locale, va inlocui birocratul retrograd cu functionarul modern si eficient, dar, mai ales, va scoate functionarul public de sub presiunea politica si va induce in mentalitatea colectiva ideea ca selectia si cariera functionarului public se bazeaza numai pe merit si valoare profesionala. Statutul functionarului public este veriga care intregeste reforma institutionala pe care o vom continua pentru a asigura o buna functionare institutiilor pe care le-am creat.

 

Decizia de la Helsinki ne obliga

Sunt fericit ca am aici, in Parlamentul britanic, ocazia sa multumesc Guvernului Majestatii Sale, dar si celorlalti reprezentanti ai cetatenilor Regatului Unit, pentru sprijinul pe care l-au acordat Romaniei prin decizia europeana adoptata la Helsinki, si inainte de Helsinki, in vederea inceperii negocierilor de aderare la Uniunea Europeana. Pentru noi este o istorica fereastra de oportunitate. I-am asigurat in aceasta dimineata pe Majestatea Sa Regina si, apoi, pe Primul Ministru al Marii Britanii ca Romania si poporul roman vor sti sa foloseasca aceasta oportunitate.

Sunt convins ca, in procesul de integrare in care romanii s-au angajat si pe acest drum nu lipsit de dificultati pe care il parcurgem, vom avea si sprijinul Parlamentului britanic.

Convingerea mea intima este ca Parlamentul este in mod esential un pilon de sustinere si de consolidare a democratiei si, de aceea, multumesc pentru ocazia de a vorbi aici. Guvernele reprezinta o parte – majoritara, este adevarat – a opiniei publice. Presedintii, sigur, sunt obligati sa ii reprezinte pe toti cetatenii, dar, pentru a fi alesi, este suficient un vot majoritar. Doar in Parlament sunt reprezentati toti cetatenii, cu toate orientarile, cu toate ideile, cu toate interesele lor.

Partea noastra de Europa, din centrul si estul continentului, a fost prea multa vreme rupta de radacinile vii ale dreptului si ale justitiei, de bazele reprezentativitatii democratice. Si chiar daca Parlamentul Romaniei a facut un efort enorm de reconstructie a acestui sistem fundamental de valori, pe care se intemeiaza Europa unita, avem nevoie de sprijinul si de exemplul dumneavoastra, pentru ca efortul pe care il fac acum romanii sa fie cat mai fructuos si sensul lui profund sa fie cat mai clar inteles, de toata lumea.

Va multumesc nu doar pentru ceea ce ati facut in sprijinul Romaniei, ci si pentru ceea ce veti face, neindoios, de acum inainte.