Alocuţiune la ceremonia de primire a Corpului Diplomatic, cu ocazia inceputului de an, Bucureşti, Palatul Cotroceni, 31 ianuarie 2000 

 

Ansamblul organizatiilor internationale

Am incheiat cu totii, cu satisfactie, dar si cu justificata amaraciune, un an exceptional prin dificultatile si responsabilitatile cu care am fost confruntati in luarea unor decizii necesare pentru stoparea unor conflicte sangeroase si prevenirea acutizarii crizelor de pe glob.

Speram si dorim ca, dupa decizia tarilor membre NATO de a interveni pentru a pune capat gravelor incalcari ale drepturilor omului din Iugoslavia si decizia complementara a acelorasi tari, ca si a Uniunii Europene si a statelor din grupul G-7, de a se angaja cu toate fortele intr-un vast proces de reconstructie a Sud-Estului Europei, toate aceste organizatii internationale, impreuna cu Natiunile Unite, OSCE si organizatiile statelor americane sau francofone, sa-si uneasca efortul de constructie a unei lumi a dialogului si echilibrelor in beneficiul tuturor popoarelor.

Romania a asumat pana la ultimele consecinte adeziunea neconditionata la principiile democratiei si respectului pentru drepturile omului si a fost alaturi, cu promptitudine si sacrificii, de partenerii sai din structurile europene si euro-atlantice in care aspira sa se integreze. A dezvoltat instrumente de dialog si cooperare intr-o regiune sfasiata de conflicte etnice si religioase, a consolidat stabilitatea regionala prin actiunile sale in cadrul Procesului de Cooperare Sud-Est Europeana, al Organizatiei de Cooperare a Marii Negre, al Initiativei Central-Europene, al acordurilor trilaterale care continua sa-si dovedeasca eficacitatea si va proceda in acelasi mod pentru realizarea obiectivelor din Pactul de Stabilitate in Europa de Sud-Est.

Ma bucur sa amintesc faptul ca aceasta politica a intrunit o recunoastere absoluta care ne onoreaza. La Reuniunea OSCE din noiembrie 1999, de la Istanbul, Romania a fost desemnata sa preia presedintia OSCE pentru anul 2001 iar, prin decizia Summit-ului UE din decembrie 1999, de la Helsinki, Romania va incepe in acest an negocierile de aderare la Uniunea Europeana. Din aceasta pozitie, ne putem concentra cu mai multa eficienta eforturile pentru realizarea planului de accedere in NATO, pe care l-am discutat in detaliu cu partenerii nostri si prin indeplinirea caruia dorim sa contribuim la prevenirea conflictelor, la apararea pacii si securitatii in Europa.

O viziune ampla si curajoasa asupra Europei si a lumii secolului XXI incheie un veac tragic din istoria umanitatii si anunta o perspectiva mai lucida si mai generoasa asupra viitorului imediat sau mai indepartat al popoarelor noastre.

 

Deschidere istorica spre pace intre oameni si religii

Vizita in Romania a Sanctitatii Sale Papa Ioan Paul al II-lea confera anului care s-a incheiat o dimensiune spirituala si simbolica majora. Fara indoiala, Romania se considera privilegiata pentru faptul de a fi fost prima comunitate religioasa majoritar ortodoxa care a adresat Bisericii Catolice si Vaticanului o asemenea invitatie oficiala si de a fi facilitat, printr-o politica de toleranta si cooperare ecumenica, decizia Sfantului Parinte de a-i da curs. Dar nu putem limita la tinuturile stravechiului crestinism carpato-dunarean semnificatia acestui pelerinaj al Papei in lumea ortodoxa. El anunta o deschidere cu adevarat istorica spre o noua unitate spirituala a Europei si, mai mult, spre acea pace mult dorita intre oameni, popoare si religii.

Romania si-a asumat cu consecventa responsabilitati proprii in aceasta constructie, gazduind in 1998 cea de-a XII-a Reuniune Internationala Oameni si religii, la care au participat reprezentanti ai cultelor religioase din toata lumea. In 1999, romanii L-au intampinat pe Papa Ioan Paul al II-lea cu un sentiment elevat de infratire spirituala intre ortodocsi si catolici.

 

Consolidarea relatiilor bilaterale

Pe planul relatiilor bilaterale, anul 1999 a fost deosebit de fructuos. Am incercat sa ridicam la un nivel superior directiile, traditionale deja, ale raporturilor pe care le dezvoltam cu statele din Europa de Sud-Est; Parteneriatul strategic cu SUA, consolidat si diversificat prin contacte politice de mare semnificatie si substanta; relatiile cu totul privilegiate cu Franta, incununate de vizita de stat pe care am avut onoarea sa o fac, la invitatia presedintelui Jacques Chirac, in toamna anului trecut. Adaug cu satisfactie raporturile noastre cu Marea Britanie, care au intrat intr-o etapa noua dupa vizita premierului Tony Blair in Romania si am certitudinea ca ele se vor afirma si mai pregnant cu prilejul vizitei oficiale pe care o voi efectua in Regatul Unit saptamana viitoare. Nu mai putin, vizita de anul trecut a cancelarului Schroeder la Bucuresti a dat o noua dimensiune relatiilor romano-germane.

In ansamblu vorbind, cred ca nu gresesc afirmand ca, in 1999, am conferit mai multa substanta cooperarii bilaterale cu tarile apartinand Uniunii Europene si Aliantei nord-atlantice, in consonanta cu prioritatile politicii externe a Romaniei, asa cum este ea definita prin Strategia de securitate nationala aprobata de Parlament.

In relatiile cu Federatia Rusa, vizita la Moscova a primului ministru al Guvernului Romaniei din toamna a deschis perspective excelente pentru perioada imediat urmatoare. Dialogul substantial si constant pentru buna vecinatate si colaborare cu Ucraina si Republica Moldova, Bulgaria si Albania, Ungaria, Polonia si Austria, Republica Ceha si Slovacia, Slovenia, Grecia si Turcia a fost intregit printr-o revigorare importanta a bunelor noastre relatii cu Israelul; prin relansarea relatiilor noastre cu tarile arabe in cadrul vizitelor pe care le-am efectuat anul trecut in Kuweit si Qatar si al intalnirilor recente cu presedintele Autoritatii Palestiniene.

Am beneficiat de sprijinul constant al Japoniei si al Chinei, am confirmat relatiile noastre cu Republica Coreea. Dimensiunea caucaziana si caspica a consolidarii relatiilor in zona a fost si ea reprezentata substantial prin amplificarea dialogului bilateral.

Aceste multiple prioritati nu sunt exclusive. Am convingerea ca, prin intalnirile convenite pentru anul 2000, vom asigura si celelalte tari prietene de soliditatea sentimentelor noastre si deosebitul nostru interes pentru dezvoltarea si aprofundarea relatiilor cu acestea.

Am avut prilejul, in Canada, la Moncton, anul trecut, sa reiau numeroase contacte personale cu sefi de stat ai tarilor francofone din Africa. Ne intalnisem la Summit-ul Francofoniei de la Hanoi din 1997, cand Romania a cedat, in favoarea unei tari africane, onoarea de a gazdui, conform unor intelegeri anterioare, o reuniune la varf a Francofoniei. Am decis astfel tocmai pentru a marca importanta pe care o acordam relatiilor noastre cu tarile continentului african, de la Egipt la Africa de Sud.

Continuam sa acordam toata atentia legaturilor cu India si Pakistan, iar intentia mea ferma este de a nu-mi incheia mandatul de Presedinte al Romaniei fara a raspunde invitatiilor oficiale si deosebit de calduroase de a efectua un turneu diplomatic in America Latina, de care suntem legati prin limba si cultura.

Sunt convins ca, in anul 2000 si anii urmatori, dorinta Romaniei de a fi un partener consecvent al tuturor tarilor de care ne leaga o veche traditie de cooperare si care militeaza ca si noi pentru o lume a dialogului si a echilibrelor va fi confirmata in beneficiul popoarelor in slujba carora ne aflam.

 

Dificultatile pot fi depasite

Confruntata pe parcursul intregului an 1999 cu mari dificultati interne, de la varful de sarcina al datoriei externe pana la violenta marsurilor spre Bucuresti ale minerilor, de la costurile unei reforme complexe la o criza de guvern, de la negocierile cu FMI la aprobarea in Parlament a sprijinirii interventiei NATO pentru aplanarea conflictului din Kosovo, Romania a dovedit ca este un stat cu o democratie matura si eficienta, reusind sa depaseasca aceste dificultati si indreptatind astfel increderea partenerilor sai externi.

 Daca programul propus de guvernul Romaniei se va desfasura in parametrii prevazuti, anul 2000 va fi primul an de crestere economica sanatoasa, punand bazele strategiei pe termen mediu pe care ne pregatim sa o discutam cu Uniunea Europeana si institutiile financiare internationale.

Am convingerea ca vom reusi sa ne respectam angajamentele si ca drumul Romaniei spre progres si prosperitate incepe cu adevarat.

Cred ca se cuvine sa ne bucuram impreuna pentru succesele Romaniei, fiindca eforturile noastre nu ar fi fost bine cunoscute si apreciate, daca nu ar fi fost sprijinite de reprezentantii diplomatici ai tarilor cu care Romania intretine relatii stabile si fructuoase.

Multumesc Excelentelor Voastre si va doresc un An Nou fericit.