Cuvant la ceremonia acordării Ordinului Steaua Romaniei in grad de cavaler ambasadorului Japoniei la Bucureşti, Bucureşti, Palatul Cotroceni, 8 ianuarie 2000
Cand faptele urmeaza gandului
Am bucuria sa inmanez Excelentei Sale, domnul ambasador Yoshiaki Koyama, Ordinul Steaua Romaniei in grad de Cavaler. Reinstaurat la 10 mai 1999, Ordinul Steaua Romaniei este cea mai inalta distinctie a statului roman.
Este, domnule ambasador, o sincera si fireasca recunoastere a contributiei pe care ati avut-o in consolidarea si dezvoltarea relatiilor dintre Romania si Japonia. Meritele dumneavoastra sunt cu atat mai importante, cu cat, prin intreaga activitate in Romania, ati demonstrat viabilitatea unuia dintre principiile fundamentale care guverneaza lumea contemporana, principiul cooperarii intre state pe care impartasirea unor valori comune ale civilizatiei moderne le apropie oricat de departate ar fi spatiile carora ele le apartin.
Cu un secol in urma, Soseki Natsume spunea ca singuratatea este pretul pe care il platim fiindca ne-am nascut in aceasta perioada moderna, atat de plina de libertate, de independenta si de propriul nostru egoism. Iata insa ca, astazi, modernitatea se poate defini si in alti termeni. Libertatea si independenta fiecaruia pot fi asezate sub semnul bunei intelegeri si al solidaritatii, intr-o lume in care nimeni nu ar trebui sa se mai simta singur. Distantele geografice se relativizeaza si vor inceta de a mai fi obstacole in calea comunicarii, a parteneriatului si a prieteniei.
Cu trei ani in urma, cand v-ati prezentat scrisorile de acreditare, v-am vorbit despre intentia mea de a dezvolta o relatie stransa si de lunga durata cu Japonia. Astazi aceasta relatie s-a conturat in buna masura si implicarea directa a Excelentei Voastre a facut ca ea sa dobandeasca deja atributele unui posibil model de cooperare pe fondul inevitabilei globalizari. Excelenta Voastra a fost, cu adevarat, un catalizator al acestei relatii privilegiate dintre Romania si Japonia.
Japonia, aproape de romani
Sprijinul Japoniei, constant si benefic, in procesul de reforma a societatii romanesti este deja materializat in numeroase programe si proiecte comune. Ceea ce cu trei ani in urma, in timpul vizitei de stat pe care am facut-o in Japonia, se constituia doar din idei si sugestii, astazi inseamna proiecte realizate sau in lucru.
Participarea Japoniei la finalizarea investitiei de containere in portul Constanta si la imbunatatirea circulatiei rutiere din sudul Romaniei este o realitate. Ajutorul extraordinar pe care l-ati dat Spitalului de Urgenta si Spitalului de copii Grigore Alexandrescu din Bucuresti, care a insemnat sapte milioane de dolari si s-a concretizat in lucrari de modernizare, aparatura si instrumentar de care au beneficiat mii de oameni bolnavi, maturi, batrani sau copii. La fel s-au finalizat si proiectele din domeniul cultural si educational.
La Sarajevo am discutat cu delegatia japoneza despre dificultatile cauzate Romaniei de conflictul din Kosovo. Seful delegatiei guvernamentale japoneze a ascultat si a notat ceva intr-un carnetel. Si iata ca in aceste zile s-au semnat deja scrisorile pentru un ajutor nerambursabil de 5 milioane de dolari, acordat Romaniei de catre Japonia, pentru echilibrarea pierderilor suferite in urma conflictului din Kosovo.
Am invatat foarte repede ca japonezii vorbesc putin si fac mult. De aceea, nici eu nu voi vorbi mai mult, dar voi face tot ce depinde de mine si guvernul roman pentru ca sa cream cele mai bune conditii pentru investitiile japoneze in economie, in sanatate, in cultura si in prietenie.
Va multumesc, domnule Ambasador, pentru modul exemplar prin care ati reprezentat interesele Japoniei in Romania si interesele Romaniei in Japonia. Va rog sa transmiteti Majestatii Sale Imparatul Japoniei si Primului Ministru al Guvernului Japoniei sentimentele mele de gratitudine si cea mai inalta consideratie.
Am convingerea ca, oriunde va veti afla, veti ramane si un ambasador al culturii si civilizatiei romanesti, un statornic prieten al Romaniei. Gandurile bune ale mele, ale romanilor, va vor insoti mereu.
