Discurs la
intalnirea cu oamenii de afaceri, Tel Aviv, 5 ianuarie 2000
Datele unui proiect
strategic
Aceasta intalnire cu
oamenii de afaceri, in cadrul vizitei pe care o intreprind in tara
dumneavoastra, a fost conceputa ca un moment esential al dezvoltarii
cooperarii economice reciproc avantajoase. Discutiile la nivel inalt cu
oficialitati ale statului Israel au dovedit inca o data ca relatiile
politice dintre tarile noastre pot asigura baza unui proiect strategic.
Relatiile politice se
cer dublate de relatii economice pe masura. Ne-am pregatit pentru
aceasta intalnire si de aceea din delegatia oficiala romana fac parte
personalitati cu functii de raspundere in economie si alte domenii de
perspectiva pentru relatiile romano-israeliene. Delegatia oficiala este
insotita de o important grup de oameni de afaceri romani. Si unii, si
altii vor fi interlocutori in masura sa abordeze propuneri concrete de
colaborare, care speram sa raspunda in egala masura si interesului
dumneavoastra.
Misiunea mea ca
Presedinte al Romaniei este de a schita acest proiect strategic al
relatiilor noastre economice si comerciale prin cateva date menite sa
demonstreze ca Romania devine din ce in ce mai mult o tara atractiva
pentru investitii reciproc avantajoase si ca, la randul ei, are
posibilitati de a opera in mediul de afaceri din Israel. Ceea ce
inseamna ca putem construi impreuna si o cooperare pe terte piete.
Inainte de a schita
acest proiect, in termeni cat mai sobri si mai precisi, asa cum cer
relatiile economice, vreau sa va spun ca, in zilele pe care le-am
petrecut in Israel, am intalnit dovezi extraordinare de prietenie. De
asemenea, am avut ocazia sa intalnesc membri ai numeroasei si
prestigioasei comunitati de evrei de origine romana. Nu pot sa trec
peste marturisirea domnului Richard Armon, care mi-a povestit cum, in
zilele revolutiei din decembrie, numerosi israelieni de origine romana
si-au pus in piept inscriptia: „Si eu sunt roman”. Le multumesc tuturor
pentru acest gest de atasament si solidaritate.
Am avut ocazia sa
calatoresc in cele mai indepartate tari ale lumii, unde exista si o
diaspora romaneasca si am vazut cum, in dorinta de adaptare, oamenii isi
uitasera de multe ori si foarte repede limba materna. Am avut ocazia sa
ascult in Israel o frumoasa limba romaneasca, vorbita de oameni care
si-au petrecut doar copilaria in Romania sau care aveau doar parinti
nascuti in Romania. La ECI, aceasta citadela a tehnologiei moderne,
procesul de productie ne-a fost prezentat in limba romana de catre un
specialist care facuse doar scoala primara in Romania. Acest lucru ne-a
emotionat profund. Dar nu este vorba numai de o emotie, ci de existenta
acestui potential extraordinar de legatura trainica intre tarile noastre.
Acesta este si motivul pentru care in trei mari universitati din Romania
exista institute de studii iudaice, care ofera tinerilor romani o buna
cunoastere a culturii si civilizatiei iudaice si a limbii ivrit.
La granita dintre
doua etape
Asa cum procedez de
obicei la intalnirile cu oamenii de afaceri din tari prietene, voi
incerca sa schitez in cateva cuvinte strategia dezvoltarii economice a
Romaniei. Acest lucru este necesar, pentru ca, de multe ori,
complexitatea evenimentelor care se petrec intr-o perioada de tranzitie
in Romania si in Estul Europei, in general, pot lasa nevazute
obiectivele spre care tindem.
Programul de reforma
economica se afla intr-un moment de cotitura, la granita dintre doua
etape, componente ale aceleiasi strategii. Ultimii trei ani au fost
dedicati mai ales macrostabilizarii si restructurarilor iar, incepand cu
anul in curs, promovam o politica a dezvoltarii. Nu o sa insist asupra
unor aspecte concrete ale procesului de macrostabilizare si de
restructurare, pentru ca o vor face mai bine specialistii care ma
insotesc.
In Romania, dupa
decenii de dictatura si de economie planificata, centralizata,
energofaga si in declin de vandabilitate, stabilizarea macroeconomica a
plecat de la o situatie dificila. In ultimii trei ani am reusit o
scadere drastica a deficitului si a inflatiei, am reusit sa refacem si
sa marim rezervele valutare ale tarii, in conditiile in care a trebuit
sa platim, numai in anul trecut, 2,3 miliarde de dolari datorie externa,
fara a apela la nici un credit extern. Romania a reusit sa faca aceste
plati cu propriile ei resurse.
Consolidarea
stabilitatii macroeconomice a fost insotita de ajustari structurale
profunde. Ma voi referi numai la un singur indicator, reducerea
numarului intreprinderilor fara profit. Au fost restructurate mii de
intreprinderi, 1.500 numai in ultimul an. As mai aminti indicatorul
veniturilor din privatizare, care au crescut de la 120 milioane de
dolari in 1996, la 453 milioane de dolari in 1997, la 1100 milioane de
dolari in 1998 si 1200 milioane de dolari in 1999.
1999 poate fi definit
si ca anul in care Romania si-a reluat raporturile functionale cu Banca
Mondiala si Fondul Monetar International.
Perioada care urmeaza
va fi marcata puternic de un eveniment crucial: inceperea negocierilor
de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Aceste negocieri vor incepe
in luna februarie si dorinta noastra este ca ele sa se desfasoare cu
succes.
In cadrul acestor
pregatiri a intrat si numirea unui nou prim-ministru al Guvernului,
functie pentru care l-am ales pe guvernatorul Bancii Nationale a
Romaniei. Mugur Isarescu a condus timp de noua ani Banca Nationala a
Romaniei si are o solida reputatie internationala in domeniul financiar
si economic. Guvernul Romaniei a cunoscut, in acelasi timp, o serie de
modificari structurale prin crearea unei functii de vice-prim ministru,
conducator al unui Consiliu Economic menit sa coordoneze activitatea
tuturor ministerelor economice si financiare; crearea unui minister al
functiei publice, care sa coordoneze implementarea a trei legi
importante votate si promulgate anul trecut – Legea administratiei
locale, Legea bugetelor locale, deasemenea Statutul functionarului
public.
Aceaste informatii
sunt importante pentru cei care vor investi in Romania. Oamenii de
afaceri nu vor mai intalni un aparat centralizat, vor putea trata
direct la nivelul administratiilor locale si, in acelasi timp, vor
intalni functionari publici care nu vor mai fi supusi presiunilor
politice, pentru ca statutul lor garanteaza selectia si mentinerea in
functii pe criterii profesionale.
O crestere economica
sanatoasa
Ce isi propune si ce
a inceput deja sa faca noul Guvern care a intrat in functie la sfarsitul
lunii decembrie? Strategia noastra pentru anul 2000 si perioada
urmatoare urmareste relansarea cresterii economice pe baze sanatoase.
Principalul pilon al acestei strategii este reforma fiscala, initiata la
nivelul institutiei prezidentiale, in cooperare cu institutii
guvernamentale, oameni de afaceri romani si investitori straini. Ea
vizeaza asigurarea unui mediu de afaceri stabil si predictibil. In
acelasi timp, s-a luat in calcul necesitatea de a asigura o mentinere a
echilibrelor, astfel ca fiscalitatea sa nu fie resimtita disproportionat
de intreprinderile rentabile. Nu sunt necesare prea multe detalii. Imi
amintesc un proverb evreiesc care spune: „Unui om inteligent daca ii
spui un cuvant, el intelege doua”. Doar cateva lucruri pentru oamenii de
afaceri sunt suficiente ca sa ia decizii legate de politica
investitiilor oportune. Am in vedere: reducerea impozitului pe profit de
la 38% la 25%; aplicarea unei cote unice de TVA; introducerea unui
credit fiscal de 10% pentru investitii, care va fi acordat in primul an
dupa realizarea investitiei.
Se va trece la
aplicarea impozitului pe venitul global cu toate dificultatile de
pregatire a unei astfel de masuri. De asemenea, se are in vedere,
chiar din aceasta iarna, aplicarea unei reduceri a accizelor.
Care este scopul tuturor acestor
masuri? In primul rand, stimularea directa a investitiilor si a
cresterii economice si, in al doilea rand, o reducere a economiei
paralele si, deci, reintroducerea in sistemul bugetar a unor importante
surse de venit din impozite si taxe pana acum neplatite.
O prioritate a noului Guvern pentru
anul 2000 o reprezinta si amplificarea programelor de privatizare.
Acestea nu sunt privite ca un scop in sine, ci ca un mijloc esential al
relansarii economice. De altfel, pana la sfarsitul
anului 2000, ne propunem, in linii mari, finalizarea procesului de
privatizare in ceea ce priveste portofoliul Fondului Proprietatii de
Stat. Vor fi pregatite pentru privatizare mari firme de stat, cum ar fi
Compania de Transport Aerian TAROM si Societatea Nationala de Petrol. Un
amanunt care mi se pare esential pentru increderea cu care trebuie
privit acest proces este faptul ca activitatile specifice privatizarii
vor fi subcontractate cu entitati private – banci de investitii si firme
de consultanta cu prestigiu pe plan international.
Amplificarea cooperarii
romano-israeliene
Cred ca in acest cadru general se
poate produce o amplificare semnificativa a cooperarii economice
romano-israeliene. Ea este perfect posibila si sta in mainile oamenilor
de afaceri sa dezvolte aceasta cooperare in beneficiul ambelor parti.
In ultimii doi ani s-au luat cateva
masuri menite sa stimuleze cresterea cooperarii intre Romania si Israel.
Este vorba despre incheierea unor acorduri juridice privind in special
protejarea reciproca a investitiilor. In acest moment
lucram la Acordul de liber schimb plecand de la un cadru deosebit de
favorabil. Valorificand o buna pozitie geo-strategica, Romania este in
acelasi timp membra a Acordului de liber schimb din Europa Centrala (CEFTA)
si membra a Cooperarii Economice a Marii Negre (CEMN), in cadrul careia
a incheiat deja un acord de liber schimb cu Turcia.
Dezvoltarea Romaniei
in perioada 2000-2006, in special in ceea ce priveste infrastructurile,
va fi sustinuta de Uniunea Europeana prin credite nerambursabile cu o
valoare de aproximativ 4,6 miliarde de dolari.
O reforma radicala si
profunda se aseamana unei curse sportive de inalta performanta. Nu ne
putem permite sa mergem prea incet, dar, in acelasi timp, trebuie sa fim
mereu atenti la orice disfunctionalitati. Ne straduim sa le remediem,
inclusiv printr-o cooperare permanenta cu oamenii de afaceri straini
care investesc in Romania si pe care ii asteptam sa vina in continuare.
Interesul pe care l-a
aratat si continua sa il arate Israelul in mod constant fata de oferta
economica romaneasca este bazat si pe un capital de relatii traditionale
si personale. Sunt multi oameni de afaceri evrei nascuti in Romania care
s-au bucurat de succese deosebite si nu numai in Israel.
Cei ce gandesc bine
si repede depasesc cu usurinta cadrul economic conventional si nu se
lasa coplesiti de provocarile noului mileniu. Multe din vechile reguli
nu se mai aplica, relatiile sunt mai flexibile, societatea
informationala castiga teren in fiecare zi, in fiecare clipa. Va asigur
ca si in acest domeniu de varf se pot incheia multe afaceri in Romania,
in interesul profitului reciproc.