Mesaj pentru Anul Nou 2000, Bucureşti, 31 decembrie 1999 

 

Lumea in schimbare rapida

Traim o noapte neobisnuita. Pentru ca acel 1900, cu care s-au obisnuit generatii, va deveni peste cateva minute istorie. Copiii vor trece poate usor acest prag simbolic. Pentru ei, anul 2000 reprezinta un inceput firesc de An Nou. Pentru noi, cei maturi, lucrurile sunt mai complicate.

De mai bine de o suta de ani, omenirea se gandeste la acest moment. S-au scris pentru el mii de carti si nenumarate scenarii de film. Unii si l-au imaginat ca pe o Apocalipsa, cu dezastre si moarte. Cei mai multi au visat un an 2000 in care marile probleme ale umanitatii, foametea, bolile sau razboiul sa fie eliminate, in care tehnologia sa faca minuni, in care oamenii sa fie mai buni si sa traiasca intr-o lume mai sigura. Astazi, stim ca am parcurs doar cativa pasi in aceasta directie, destui ca sa ne dam seama cat de mult mai avem de facut.

Cu certitudine insa, acest hotar simbolic al calendarului gaseste omenirea in schimbare rapida, iar sensul acestei schimbari este pozitiv. Este o concluzie perfect valabila si pentru Romania.

Incheiem un an deosebit de greu si un deceniu framantat, la capatul unui secol de multe ori tragic si la sfarsitul unui mileniu in care ne-am format ca neam de aceeasi limba si lege, apoi ca natiune, ca stat si civilizatie moderna. Si cred ca acum, cand, ca oameni, ne aflam impreuna cu familia si prietenii pentru a petrece si a ne bucura, se cuvine sa meditam o clipa impreuna, ca popor, la drumul parcurs pana aici de noi si de stramosii nostri, dar si la drumul care ne asteapta de acum incolo pe noi si pe urmasii nostri.

In 1999 am trait o concentrare foarte rar intalnita de evenimente negative, dar si pozitive. Mineriadele au pus in pericol grav stabilitatea interna si institutiile statului. Razboiul din Kosovo ne-a pus in fata unei amenintari la adresa securitatii nationale. Speculatiile asupra leului ar fi putut sa prabuseasca moneda nationala. Plata celei mai mari transe din datoria externa ne putea aduce in situatia de faliment. Iar agitata noastra viata politica interna, grevele parlamentare, o criza de guvern prelungita ar fi putut bloca adoptarea unor legi importante si ne-ar fi rupt legaturile functionale cu restul lumii.

 

Nimic nu se da, totul se castiga prin efort propriu

 Am reusit sa evitam fiecare dintre aceste primejdii si sa valorificam fiecare prilej pentru a ne afirma si apara interesul national.

In aprilie, la Washington, am detinut presedintia Conferintei Parteneriatului pentru Pace cu NATO, in decembrie, la Istanbul, am dobandit presedintia OSCE si tot in decembrie, la Helsinki, am obtinut inceperea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana.

Dupa ani de blocaj, in 1999, ne-am reluat relatiile de colaborare efectiva cu FMI si Banca Mondiala, obtinand si primele transe de imprumut.

Si tot in 1999 am reusit sa adoptam o serie de legi importante pentru o viata mai buna in aceasta tara. Legi care vor asigura restituirea pamantului si padurilor pentru tarani, un Statut pentru functionari publici mai buni si mai cinstiti, autonomie pentru administratia locala si bugetele locale, un sistem de pensii mai corect, accesul la dosarele Securitatii, controlul banilor murdari.

S-a spus, pe buna dreptate, ca noi, romanii, am avut de infruntat, de-a lungul acestui mileniu, o istorie determinata mai ales de nevoile rezistentei in fata marilor imperii cu care ne-am invecinat. Ne-am aflat mereu, impotriva vointei noastre, in afara aliantelor importante sau in aliante de conjunctura care nu corespundeau intereselor noastre. Este bine sa ne amintim acest lucru acum, pentru ca mileniul trei nu ne mai gaseste izolati de marile tendinte ale continentului din care facem parte si ale planetei pe care o locuim. Prin inceperea negocierilor cu Uniunea Europeana si prin parteneriatul cu Nato suntem pe cale sa devenim parte efectiva a unei uniuni si a unei aliante de state suverane si prospere, a caror securitate nu este pusa la indoiala de nimeni si de nimic.

 

Un sentiment de siguranta justificata

As vrea sa va transmit fiecaruia sentimentul ca teama care ne-a macinat mereu de-a lungul acestui mileniu ca ne vom pierde credinta, independenta, suveranitatea, identitatea culturala, unitatea nationala, aceasta teama cumplita s-a terminat. Definitiv. Ne-am asigurat si pacea tarii, si libertatea fiecaruia. Acest sentiment de siguranta este marele castig al acestui an de sfarsit de secol si de mileniu. Poate, prea urias ca sa-l vedem. Poate, prea aproape ca sa-l simtim. Poate, prea profund ca sa ne bucuram de el.

As vrea sa fim mandri ca toate acestea nu ni le-a dat nimeni in dar; pentru ca sunt un rezultat obtinut de poporul roman care a dovedit ca are intelepciunea, rabdarea si forta de a construi institutii si aliante durabile. Desigur, mai avem multe de facut impreuna pentru ca toate institutiile statului nostru sa functioneze asa cum ne dorim. Ele au dovedit insa ca pot invata din greseli, ca pot sa mearga inainte si sa tina seama de interesele natiunii chiar in vremuri grele, chiar si atunci cand multi din tara si din afara ei si-au exprimat indoiala in legatura cu capacitatea noastra de a plati datoriile sau de a face ordine intre propriile noastre granite. Va rog, de aceea, dragi concetateni, sa priviti mereu aceste institutii ca fiind ale dumneavoastra, realizate de dumneavoastra si care vor putea fi imbunatatite de dumneavoastra. Pentru ca aceasta este realitatea.

Nu are rost sa repetam la nesfarsit ca strainii ne umilesc, ca statul nu functioneaza, ca suntem incompetenti, ca la noi se petrec lucruri ingrozitoare care nu mai au loc nicaieri. Pentru ca nu este adevarat. Rele exista pretutindeni, dar oamenii se lupta sa le indrepte.

 

Este demn si nobil sa crezi in tara ta

Sa intram cu incredere si curaj pe poarta acestui an deosebit care are ca simbol principal noutatea si modernitatea, tinand mereu langa sufletul nostru valorile nationale si morale care ne dau forta si identitate.

Patriotismul nu este o vorba in vant. Este demn si nobil sa crezi in tara ta, muncind pentru ea si, atunci cand este nevoie, chiar murind pentru ea.

Credinta nu este o vorba desarta. Este legea care ne uneste si ne inalta. Istoria ne-a dat momente de credinta si de speranta, intre care, nu cel mai putin insemnat este cel din acest an, cand vizita Papei a deschis larg, dupa un mileniu de despartire, portile regasirii intre crestinii Europei. Dumnezeu a ales tara noastra si vechiul nostru popor crestin pentru primul pas al marii reconcilieri.

Viitorul care asta seara isi deschide portile catre noi apartine celor care cred in cinste, in onoare si in respect, celor care refuza sa minta si sa insele, celor care refuza sa fie mintiti si furati. El este un viitor al lucrului bine gandit, bine facut si bine platit, fie ca este vorba despre taran, despre muncitor, despre intreprinzator sau despre intelectual.

Am rezistat in negurile veacurilor pentru ca am oferit copiilor si tinerilor nostri o educatie bazata pe aceste valori, impotriva tuturor celor care au incercat sa le nege. Am oferit mari personalitati si mari repere culturii si stiintei mondiale, iar purtatorii valorilor noastre continua sa straluceasca de-a lungul si de-a latul lumii. De aceea putem schimba prefixul mileniului cu funtea sus. Avem toate motivele sa pasim in anul care vine cu speranta intr-o viata mai buna. Dar nu putem vorbi despre progres fara a-i avea in vedere mai ales pe cei mai nevoiasi dintre noi. Pe pensionari, pe cei cu copii multi, pe cei ramasi fara slujbe.

Ca in orice an, in aceste momente, gandul si inima mea sunt alaturi de cei care in aceasta noapte muncesc pentru ca noi sa ne putem bucura. Alaturi de cei care ne apara linistea. Alaturi de cei din camine si spitale. Alaturi de cei care, cu sau fara voia lor, sunt singuri sau departe de cei dragi.

La despartirea de anul 1999, ma inclin in amintirea generatiilor de romani care au facut posibil ceea ce a fost bun in istoria ai carei ani au inceput cu cifra 1. Va multumesc dumnevoastra, contemporanii mei, care ati ramas statornici in vremurile de restriste si v-ati asumat cu indrazneala misiunea grea de a aduce Romania mai aproape de speranta de progres a noului secol.

Cred cu tarie ca vom fi la inaltimea istoriei care, de maine, isi va boteza anii incepand cu cifra 2. Vad o Romanie prospera construita pe bunastarea si fericirea fiecaruia dintre noi.

Va urez un An Nou fericit si cat mai multa bucurie in case si in suflete.

La Multi Ani!