Cuvant rostit la recepţia oferită cu ocazia Zilei Naţionale a Romaniei, Bucureşti,

Palatul Cotroceni, 1 decembrie 1999 

 

Credinta, jertfa si consecventa

Marea Unire, pe care o aniversam astazi ca Zi Nationala, a fost, inainte de toate, o Mare Constructie. O lucrare care a cerut credinta, jertfa si consecventa. La ea au luat parte carturari si tarani, preoti si militari, oameni politici si oameni de afaceri care in viata de fiecare zi aveau interese diferite, dar care, in momente de cumpana, se regaseau in spatiul aceleiasi limbi, al aceleiasi culturi, al aceluiasi sistem de valori.

Romanii se apropie astazi de finele unui secol care i-a adunat in mare majoritate intre hotarele aceluiasi stat, pentru a construi si pentru a suferi impreuna. Mai bine de jumatate din anii acestui secol au insemnat pentru noi fie razboaie, fie dictaturi. Si intr-un caz si in altul am avut de a face cu sacrificii umane, cu distrugeri materiale de neinlocuit si cu punerea in pericol a unor valori traditionale, care ne definesc de mult timp.

Acum, la 10 ani de la prabusirea comunismului, partea plina a paharului, pe care se cuvine sa-l ridicam la sarbatori, poate fi observata, daca dam dovada de buna credinta.

 

Fapte ale implinirii

Descentralizarea administratiei publice, restituirea terenurilor agricole, privatizarea intreprinderilor de stat, reforma justitiei, a invata-mantului si a armatei, modernizarea sistemului fiscal si revizuirea regimului de pensii sunt numai cateva dintre picaturile acestei parti. La ele trebuie adaugata fermitatea si constanta cu care Romania actioneaza si va actiona in continuare pentru a se integra in NATO si in Uniunea Europeana. Oferind fapte, am obtinut fapte. Independenta, suveranitatea, unitatea si pacea noastra nu sunt puse in discutie. Toate acestea au fost posibile pentru ca oameni, cu idei sau interese de multe ori diferite, si-au dat mana in momente de cumpana sau in situatii dificile.

Participam din nou la o constructie care are nevoie de noi toti. La fel ca acum 81 de ani, implinirile noastre sunt rezultatul unitatii, asa cum neimplinirile, partea goala a paharului despre care vorbeam, sunt mai ales consecinta momentelor in care nu am reusit sa ne intelegem. Iata de ce cred ca exemplul din decembrie 1918, al unitatii nationale obtinute prin unitate de actiune si vointa, este astazi mai actual ca niciodata.

 

Sa ne gandim la ceea ce ne uneste

In aceasta zi de sarbatoare vreau sa multumesc tuturor prietenilor Romaniei pentru sprijinul si increderea pe care ni le-au acordat in acesti ani grei. Si doresc sa multumesc cetatenilor Romaniei care au stiut sa treaca peste momente dificile, peste clipe de disperare si neincredere.

Cred ca in zile ca aceasta suntem cu totii datori sa ne gandim, in primul rand, la ceea ce ne uneste. Vom vedea atunci ca ceea ce ne desparte este mult prea putin important, nu numai la nivelul unei istorii, ci si la nivelul unei vieti.