Discurs la reuniunea la varf a Trilateralei Romania–Bulgaria–Grecia, Sofia, 4 noiembrie 1999
Trilaterala Romania – Bulgaria – Grecia
Continuitatea reuniunilor la varf in cadrul Trilateralei Romania – Bulgaria – Grecia dovedeste atat viabilitatea acestei formule de cola-borare, cat si vointa politica a statelor noastre de a contribui la dezvoltarea stabilitatii si cooperarii in Europa de Sud-Est. Tot astfel, reuniunile trilaterale la nivel ministerial si-au dovedit utilitatea in domenii de interes comun, cum sunt combaterea crimei organizate, cooperarea dintre ministerele de Interne sau modernizarea transporturilor. Cred ca acum trebuie sa ne propunem extinderea consultarilor trilaterale si in alte sectoare de interes comun.
Imi amintesc precedenta noastra intalnire de la Delfi. Evolutia dramatica a conflictului din Balcani ne-a facut sa intelegem inca o data cat de greu este pretul deficitului de democratie si al incalcarii drepturilor omului intr-o societate strivita sub un regim dictatorial. Unitatea pe care am realizat-o atunci a creat conditiile necesare unei abordari pragmatice a solutiilor de care va depinde stabilitatea si dezvoltarea intregii regiuni.
Componenta fundamentala a acestui demers este vointa de dialog si de cooperare dintre state si societati democratice. Premisele politice si culturale ale cooperarii noastre exista; avem, de asemenea, aspiratii si directii comune de dezvoltare. Ca in orice relatie de durata, exista si divergente cu privire la unele solutii. Important este ca ele sa fie dezbatute transparent si fara intarziere intr-un spatiu constant de dialog, de consultari si de negocieri.
Parteneri in grabirea integrarii europene
O problema la ordinea zilei pentru Romania si Bulgaria: recent, organismele Uniunii Europene si factorii de decizie politica ai Uniunii au dat girul lor vocatiei noastre de integrare europeana, recomandand ca, la Helsinki, Romania si Bulgaria sa fie nominalizate pentru inceperea negocierilor de aderare la Uniune. De aceea, Romania considera ca de acum inainte orice initiativa consacrata stabilitatii in Europa de Sud-Est va contribui la apropierea perspectivelor de integrare ale statelor candidate din aceasta regiune.
Experienta Greciei in procesul de integrare europeana ne poate ajuta sa dezvoltam o negociere favorabila tuturor. Avansul sau in raport cu ceilalti parteneri nu este un impediment pentru a gasi solutii tri-avantajoase. Cred sincer ca este necesar sa identificam o viziune comuna de dezvoltare, sa imaginam proiecte comune de perspectiva, evitand discutiile inutile asupra unor propuneri punctuale ce nu intrunesc consensul.
Am dezvoltat, si intre noi, si cu celelalte state din zona, formule de colaborare in domeniul combaterii criminalitatii organizate. In contextul prefigurarii unei cooperari regionale in acest domeniu, atat de importanta in acest moment, v-as solicita exprimarea, in Declaratia comuna pe care o vom adopta, a sprijinului statelor pe care le reprezentati pentru activitatea Centrului regional de combatere a coruptiei si a crimei organizate, ce va fi deschis la Bucuresti, sub egida SEECI.
Este de dorit, de asemenea, ca guvernele Romaniei si Bulgariei sa configureze o perspectiva comuna in directia integrarii noastre in Uniunea Europeana, astfel incat sa parcurgem drumul spre acest obiectiv comun ca parteneri. Este de dorit, de asemenea, ca tarile noastre sa se consulte permanent asupra problemelor regionale si sa dezvoltam un schimb de informatii si de experienta privind cooperarea in cadrul altor organisme tri- sau multi-laterale din care Romania, Grecia sau Bulgaria fac parte.
Un sistem regional democratic si stabil
Importanta contributiei pe care tarile noastre o pot avea in construirea unui sistem regional democratic si stabil este evidenta. Grecia, o tara in plina dezvoltare, nu este doar patria istorica a democratiei, ci si un promotor constant al valorilor democratice ale prezentului. Integrata deopotriva in NATO si in Uniunea Europeana, Grecia joaca un rol esential in elaborarea Planului de actiune pentru punerea in opera a Pactului de Stabilitate si Reconstructie in Europa de Sud-Est. Romania si Bulgaria si-au construit, de asemenea, statutul unor democratii stabile care parcurg acum drumul dificil al restructurarii institutionale si economice, gata sa identifice solutii democratice pentru orice conflict potential.
Romania a salutat lansarea Pactului de Stabilitate in Europa de Sud-Est si doreste sa participe la implementarea acestuia, punand un accent special pe componenta sa economica si de reconstructie democratica. Noi consideram ca angajamentul occidental pe termen lung in sprijinul stabilitatii, democratiei si relansarii economice in Europa de Sud-Est este vital pentru viitorul regiunii.
Ca si Bulgaria, Romania considera ca, in cadrul acestui Pact, noi nu suntem simpli receptori de asistenta, ci participanti la constructia regionala pentru stabilitate si securitate. Fiecare in parte si mai ales impreuna, Romania si Bulgaria ofera un plus de securitate regiunii din care facem parte.
Situatia actuala pledeaza in favoarea unei implicari mai active a tarilor vecine spatiului iugoslav in gestionarea conflictelor actuale sau potentiale. Statele Trilateralei participa activ la eforturile comunitatii internationale, inclusiv prin deciziile acestei reuniuni. Prin reinstaurarea democratiei in R.F. Iugoslavia se va obtine o buna garantie pentru integritatea teritoriala si suveranitatea sa. Romania se pronunta pentru sprijinirea structurilor democratice din Serbia, pentru demararea imediata a unor proiecte de reconstructie care sa reprezinte un sprijin direct pentru comunitatile si regiunile cu vocatie democratica si nu o sursa de capital politic pentru actualul regim de la Belgrad. Credem ca amanarea proiectelor de reconstructie in asteptarea unei schimbari de regim la Belgrad diminueaza forta de impact a Pactului de Stabilitate si aduce daune tuturor tarilor din regiune, fara a slabi regimul Milosevici.
Transparenta in implementarea Pactului de Stabilitate
Romania doreste ca implementarea Pactului sa nu se transforme intr-o competitie politica a tarilor din zona pentru obtinerea de avantaje. Calea cea mai sigura pentru a evita un asemenea scenariu este evaluarea transparenta a resurselor si valorificarea acestora pe baze concurentiale, cu acces egal la procesul de selectare a ofertelor si antrenarea sectorului privat.
Exista insa unele probleme extrem de dificile in legatura cu inlaturarea distrugerilor de razboi. Romania continua sa inregistreze pierderi economice mari din cauza blocarii transportului fluvial pe Dunare iar operatorii fluviali din Romania sunt aproape de faliment. Solicit, de aceea, Bulgariei si Greciei o pozitie solidara cu cea a tarii mele in solutionarea acestei probleme. Romania a platit foarte mult prin alinierea la embargoul petrolier instituit de Uniunea Europeana, dar nu asteapta sa fie aplaudata, asa cum nu asteapta sa fie recompensata pentru sprijinul acordat actiunilor NATO si Uniunii Europene in timpul razboiului din Iugoslavia. Sprijinul Romaniei s-a bazat pe o optiune de principiu, careia ii ramane consecventa, dar nici nu poate suporta singura costurile pe care le-a implicat si le implica aceasta sustinere ferma.
Consider ca prin Pactul de Stabilitate in Europa de Sud-Est ar trebui promovate cu prioritate obiective de natura sa sustina dezvoltarea rapida, prin investitii, a tarilor in tranzitie si sa stimuleze cooperarea regionala favorabila tuturor partenerilor din regiune. Nu mai este nevoie sa repet ca noi contam pe Grecia, ca tara membra in Uniunea Europeana si in NATO, pentru o interventie energica in aceasta directie. Prelungirea excesiva a proceselor de reforma si agravarea problemelor sociale ar putea deveni un factor de risc pentru stabilitatea regiunii.
Noul concept strategic al NATO
Prin reafirmarea unitatii NATO in acest cadru dificil si prin consolidarea perspectivelor de continuare a extinderii NATO in contextul unei politici de cooperare cu Federatia Rusa, Reuniunea la varf de la Washington a marcat un moment esential in evolutia politicilor de securitate in Europa. Asumarea de catre NATO, prin Noul Concept Strategic, a unui rol primordial in gestionarea problemelor de securitate pe continentul nostru, precum si definirea Europei de Sud-Est ca zona de interes prioritar pentru NATO si Statele Unite, reprezinta pilonii care sustin deja structura de rezistenta a securitatii europene in secolul viitor.
Romania apreciaza in mod deosebit sprijinul consecvent acordat de Grecia in procesul de integrare in NATO si Uniunea Europeana a Romaniei si Bulgariei care, la randul lor, se sustin reciproc in aceste demersuri. Asteptam ca Grecia sa sprijine, pe langa institutiile comunitare, eliminarea tratamentului discriminatoriu aplicat cetatenilor romani si bulgari in domeniul vizelor pentru spatiul Schengen.
Dupa atatea suferinte si distrugeri, avem sansa istorica de a contribui la punerea unor noi baze pentru viitorul Balcanilor si al Europei de Sud-Est, un viitor bazat pe respectul valorilor democratice si al drepturilor omului, pe cooperare si incredere. Experienta pozitiva, legaturile multiseculare care fac parte din istoria noastra pot si trebuie sa devina resurse de zidire a unui viitor comun.
