Discurs la sesiunea solemnă a Senatului Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj Napoca, 22 octombrie 1999 

 

Aniversare la Universitatea din Cluj Napoca

Universitatile europene, mai ales cele care nu au avut sansa de a fi fost intemeiate in Evul Mediu, cedeaza de obicei ispitei de a-si celebra precursorii si continuitatea. Fiecare gest fondator, fiecare figura de inaintas, fiecare institutie, ce seamana macar cu un proiect de universitate, sunt identificate cu grija si celebrate sub semnul continuitatii activitatii academice, intr-un spatiu social dat. Ca in cazul vinului sau al unei familii nobile, o universitate este considerata cu atat mai de vaza, cu cat inceputurile ei urca mai departe in timp. Si, totusi, nu vechimea este criteriul valoric principal.

Suntem aici pentru a celebra 80 de ani de invatamant universitar romanesc in Transilvania, o intemeiere fertila, careia ii datoram o impresionanta galerie de universitari care nu numai ca si-au marcat profund disciplinele, dar au adus o contributie de neinlocuit la modelarea chipului de azi al culturii si stiintei romanesti: Emil Racovita, Lucian Blaga, Vasile Parvan, Popescu-Voitesti, Sextil Puscariu, Stefan Bezdechi, Romulus Vuia, Virgil Vatasianu, David Prodan, Constantin Daicoviciu. Toate aceste personalitati si atatea altele asemenea lor au fost creatoare de scoala si se aseaza la temelia unei traditii intelectuale cu vocatie europeana.

 

Centru de atragere si iradiere a valorilor

Ma simt onorat si azi, ca si in alte imprejurari din viata mea de universitar, de invitatia de a ma afla in aceasta ilustra Alma Mater Napocensis, in compania atator distinsi colegi si atator studenti straluciti care transmit si vor transmite din generatie in generatie eruditia, creativitatea intelectuala care au caracterizat mereu comunitatea universitara clujeana si, mai presus de toate, spiritul ales si nobila daruire care au ctitorit acest asezamant de stiinta si constiinta.

Chiar daca sarbatorim opt decenii si nu opt veacuri ale acestei Universitati, ea s-a inscris in cea mai nobila traditie universitara a Europei. Ea nu a fost un simplu loc in care se propaga informatii si se dobandesc abilitati intelectuale si practice si nici un spatiu in care functionari academici, ce au in grija anumite discipline stiintifice, isi declama prelegerile fara a fi interesati de perceptia audientei. Dimpotriva, aceasta Universitate a avut, din inceputuri, nu doar o influenta  regionala, ci a avut permanent relevanta nationala. Timp de 80 de ani a strans mari valori ale Transilvaniei, dar si valori de pe tot cuprinsul tarii, si a dat, la randul ei, valori intregii tari si intregului spatiu cultural romanesc.

 

Laborator al cetateniei

Universitatea nu poate fi un loc in care se cultiva narcisismul si excluderea, ci unul in care trebuie sa infloreasca diversitatea si sa se manifeste includerea. In ultima instanta, toate popoarele Europei participa la aceeasi cultura europeana ce isi trage izvoarele din Atena, Ierusalim si Roma. Gandirea greaca, traditia crestina si dreptul roman sunt cele trei contraforturi ale culturii europene imbogatite si intregite prin contributia particulara a culturilor nationale.

Intr-o Universitate europeana pot fi folosite mai multe limbi, dupa cum, intr-o disciplina stiintifica, sunt puse in lucru diferite ipoteze. Dar fundamentul cultural european al limbilor de predare ramane acelasi, asa cum si o disciplina data nu isi pierde unitatea atunci cand este explorata cu ajutorul unor ipoteze diferite.

Trecerea la utilizarea limbilor nationale in Universitati a raspuns, in esenta, unei democratizari a educatiei superioare. Ar fi de neimaginat ca, in noul veac european, aceasta manifestare a apartenentei universitatilor la spatiul democratic sa fie stirbita. Acceptand si incurajand diversitatea de opinii, de experiente intelectuale si de ipoteze de lucru, Universitatea este, de fapt, un laborator al cetateniei. Intr-o Universitate europeana, in pragul celui de-al treilea mileniu, apartenenta civica, etnica si culturala nu poate fi refuzata nimanui.

Continuandu-si istoria de mare creativitate si semnificatie intelectuala, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca dispune de o oportunitate exceptionala, de a pune capat unor rupturi dureroase, produse in temeiul si din pricina limbii. Traditia noastra culturala este, in acest vechi si mare oras european, aceeasi. Diferit este vesmantul lingvistic in care se poate prezenta patrimoniul cultural european si propria contributie, nationala, ca parte a inventarului de referinte utilizat.

Memoria, actiunea, proiectul

Precursor al Universitatii medievale, Sfantul Bernard de Clairvaux spunea ca trecutul, prezentul si viitorul nu exista ca atare. Nu exista cu adevarat decat memoria, actiunea si proiectul. Sa chemam, asadar, memoria, luminata de adevar si de intelepciune, sa insufle actiunii noastre energii pozitive si sa actionam impreuna, inarmati cu un proiect al viitorului la care aspiram.

Ar putea fi, oare, un proiect de viitor acela de a redeschide ciclul infernal al excluderilor si al incriminarilor reciproce, al ostilitatii si al fricii de celalalt? Romania a riscat, la un moment dat, sa alunece pe panta nefericita a infruntarilor interetnice. Daca acest viraj periculos a fost evitat, aceasta s-a intamplat pentru ca factori politici responsabili si elite universitare, organizatii neguvernamentale si cea mai importanta parte a presei am barat impreuna calea conflictelor. Cu forta inteligentelor si sufletelor noastre am facut din Romania un spatiu al dialogului intercultural, politic si social. El trebuie sa creasca, sa se dezvolte.

Din pacate, traumele si spaimele trecutului mai sunt inca exploatate. Cei care ar fi dispusi sa obtina un eventual spor de popularitate cu pretul degradarii situatiei interne si a prestigiului extern al Romaniei vor pierde ei insisi in fata marii majoritati a cetatenilor Romaniei care s-au dovedit apti de dialog si dornici sa se integreze, cu intreaga bogatie a identitatilor lor, in spatiul democratic occidental.

Excluderea, conflictul si intoleranta nu pot fi un proiect de viitor pentru romani. Proiectul pe care Romania si l-a definit cu claritate este pastrarea si dezvoltarea statului national roman in integralitatea si suveranitatea sa, un stat deschis afirmarii libere a cetatenilor sai intr-o Europa Unita.

Pentru a-si onora partea care ii revine din aceasta misiune, Universitatea este chemata sa formeze elitele intelectuale, sa modeleze pe cei mai avizati si mai instruiti dintre cetatenii Romaniei. O universitate angajata in viitor, cum este Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca, este o universitate care cultiva identitatile polifonice si pretuieste cetatenia ca expresie politica si juridica a apartenentei sociale inclusive. Sunt sigur ca, in mileniul al treilea, Universitatea din Cluj-Napoca isi va sarbatori decenii dupa decenii intemeierile si va celebra in fiecare zi libertatea gandirii, pluralismul ideilor, indivizibilitatea culturii europene, respectul diversitatii si al egalitatii de sanse a tuturor cetatenilor romani.