Alocuţiune la deschiderea noului an şcolar, Colegiul Naţional „Spiru Haret“ din Tulcea, 1 septembrie 1999

 

Discrepante remediabile

Anul acesta incepem scoala, chiar daca nu in toate localitatile, la 1 septembrie. Ultimul an scolar al secolului XX si al mileniului II incepe asadar sub un semn al schimbarii. Dar nu putem socoti reforma invatamantului numai ca o modificare a calendarului scolar. Pentru ca reforma invatamantului inseamna in primul rand un proiect al Romaniei secolului XXI, al Romaniei mileniului III. Si mai ales inseamna racordarea la acel set de valori capabile sa modeleze spiritul civic si sa formeze cetatenii de care tara are nevoie si pentru astazi, si pentru maine.

Sansele fiecarui copil trebuie sa fie aceleasi in sate si in orase, in orice sat al tarii, in orice oras al tarii. Reforma invatamantului trebuie sa fie o garantie tocmai in acest sens. Nu intamplator am inceput aceasta zi prin a merge in gradinite si scoli primare din cateva sate ale judetului Tulcea. Am vazut scoli de inalt nivel in comune pe care le stiam din timpul cat eram student sau tanar geolog interesat de vestita cariera de la Mahmudia; le stiam undeva, pierdute la marginea tarii. Am descoperit acum gradinite care functioneaza dupa unele dintre cele mai moderne programe de invatamant din lume si scoli care au relatii de colaborare cu scoli din Anglia ori din alte state ale Uniunii Europene. Sigur ca nu toate scolile din satele judetului Tulcea au acest nivel, poate au fost alese in mod special. Sunt inca multe sate unde scolile nu au localuri corespunzatoare, nu au profesori calificati ori au posturi vacante si nenumarati elevi absenti.

Faptul ca programele de modernizare nu au fost demarate in centrul judetului, ci intr-o zona departata, arata ca aceasta idee, a egalitatii de sanse, castiga teren. Si demonstreaza ca, daca exista vointa, acea vointa extraordinara, care, de fapt, formeaza samburele spiritului civic si patriotic, daca exista interes, daca exista sprijinul comunitatii, greutatile pot fi depasite.

Am ajuns acum la Colegiul „Spiru Haret”, considerat pe buna dreptate un etalon cu care ne putem mandri. Are traditie, are prezent si are viitor prin absolventii pe care ii pregateste. Exista aici cam tot ce inseamna o scoala mare, o scoala adevarata. Am vizitat muzeul, care conserva simbolic istoria de peste un secol a acestui liceu; o biblioteca extraordinara, cu zeci de mii de volume; un cabinet de literatura, creat prin donatii ale fostilor elevi ai liceului. Si am aflat ca un absolvent al liceului, care si-a facut un rost departe, peste ocean, a hotarat sa lase prin testament o mare parte din averea sa liceului care l-a format pentru viata. Daca a reusit acolo, in Canada, sa se realizeze si sa devina milionar, aceasta s-a datorat si faptului ca aici, la Tulcea, a primit acea educatie care te ajuta sa treci prin toate greutatile vietii. Aceasta recunostinta fata de scoala care te-a crescut, fata de profesorii care te-au format demonstreaza, inca o data, influenta extraordinara pe care scoala o are asupra elevilor sai.

 

Spiru Haret, savantul si reformatorul

Acest colegiu poarta numele lui Spiru Haret, savantul si omul politic, initiatorul si organizatorul reformei care avea sa faca din invatamant unul dintre principalele motoare ale modernizarii Romaniei, ale modernizarii tarii care pe vremea aceea de-abia iesea din feudalism si isi cucerise de curand independenta. A fost atunci un timp marcat de mari transformari, dar si de mari dificultati economice, de coruptie, de dispute politice, de grave probleme sociale.

Si totusi, seriozitatea, tenacitatea si daruirea lui Spiru Haret au invins, iar reforma de atunci a configurat o structura de invatamant si educatie care i-a format pe tinerii fauritori ai Reintregirii Romaniei din 1918, pe marii oameni de cultura ai perioadei interbelice. Acest invatamant romanesc ne-a ajutat sa rezistam, sa speram si sa renastem dupa 50 de ani de comunism. Pentru ca spiritul creat prin educatie si prin acea indisolubila legatura dintre scoala si biserica, ca piloni fundamentali ai societatii romanesti, a fost temelia pe care s-a zidit renasterea noastra in libertate si democratie din ultimii ani.

In 1885, Spiru Haret isi publica teza de doctorat „Despre invariabilitatea marilor axe ale orbitelor planetare”. In 1976, cand s-au comemorat 125 de ani de la nasterea sa, un crater de pe Luna a primit numele sau, ca o recunoastere, tarzie, a contributiei sale la studiul sistemului planetar. Este timpul sa ne reamintim si noi de Spiru Haret si de toti ceilalti savanti romani care ne-au adus notorietate ca tara si neam.

Reforma invatamantului, astazi

„Haretismul” a fost un curent novator si benefic pentru invatamantul romanesc, pentru promovarea cunostintelor culturale si economice, indeosebi in randul populatiei rurale. Rolul primordial a revenit invatatorilor. Echipa reformatoare creata de Spiru Haret i-a incurajat, i-a sus-tinut, i-a respectat. Iar ei au fost educatorii si calauzele de care copiii dornici sa invete aveau atata nevoie.

Si totusi, la aproape un secol de la reforma lui Spiru Haret si dupa uriasele transformari ale lumii la care ne conectam astazi, se impune o noua reforma a scolii in Romania.

Sigur ca acum problemele sunt cu totul altele. Ne pregatim pentru o societate postindustriala, globalizata, care creeaza mari perspective, dar si mari riscuri. Principiul lui Spiru Haret ramane insa valabil: invatamantul trebuie sa ofere acei oameni educati si capabili, acei specialisti fara de care nici o institutie nu-si poate realiza menirea. Iar daca privim cu onestitate, putem observa ca, daca exista un sector in care reforma avanseaza, acesta este invatamantul.

Ca orice reforma, si reforma din invatamant produce tensiuni, uneori foarte mari. Descentralizarea, ca element fundamental al reformei invatamantului, creeaza un regim concurential necunoscut pana acum. Nu vor mai fi toate liceele la fel, nu vor mai fi toate scolile la fel. Elevii nu se vor mai duce la intamplare sau neaparat la scoala care este mai apropiata de casa, ci vor face eforturi sa reuseasca sa se inscrie si apoi sa termine scolile cele mai prestigioase. Inteleg foarte bine mandria elevilor acestui colegiu atunci cand evoca dificultatile intampinate pentru a reusi la admitere si pentru a face fata exigentelor acestui colegiu.

 

Nimeni nu are voie sa se joace cu viitorul copiilor nostri

Nu insist asupra unor detalii, dar vreau sa repet si in fata dumneavoastra ca viitorul apartine natiunilor inalt educate. Prioritatile s-au schimbat si natiunile prospere, care vor oferi adevarate perspective cetatenilor lor, vor fi cele care dispun de un management performant, de oameni educati si cultivati, capabili sa se inscrie intr-o competitie si sa faca fata rigorilor ei.

Vreau sa exprim in fata dumneavoastra si o temere, poate chiar un avertisment. Prelungirea tranzitiei, evitarea masurilor decisive de reforma pot duce la aparitia unor generatii de absolventi dezorientati, blazati, prea putin implicati in ansamblul societatii. Se poate crea o prapastie intre o clasa politica pasiva si o masa de tineri contestatari, fara orizont. De aceea, este absolut necesar ca toate institutiile acestei tari sa tina o legatura stransa cu scoala, sa ofere informatii despre specificul diferitelor profesii si sansele ca, odata calificati, tinerii sa gaseasca un loc de munca potrivit pregatirii lor. Aceasta obligatie o impartasim cu totii, parinti si profesori, inspectoratele scolare, primariile, prefecturile, organizatiile civice, conducerea statului. Aici nu exista rabat. Aici nu trebuie sa existe diferente de optiuni intre o Putere oarecare sau o Opozitie oarecare. Pentru ca nimeni nu are voie sa se joace cu viitorul copiilor nostri.

Invatamantul romanesc, performantele profesionale ale absolventilor universitatilor noastre se bucura pretutindeni de recunoastere si succes. Nu as vrea sa vorbesc numai despre lucrurile care ne fac cinste si care ne fac sa fim mandri ca suntem romani. As vrea sa vorbesc si despre lucrurile care ne apasa. Si trebuie sa vorbesc despre acestea intr-un an in care deschiderea anului scolar a fost amanata, in mai multe judete, din cauza epidemiilor. Educatia sanitara si asistenta medicala sunt inca marcate de grave dificultati. Nu este un lucru nou pentru Romania, dar, acum, el apare la suprafata.

Am cunoscut, ca  multi dintre noi, deschiderea anului scolar in perioada comunista, in asa-numitele licee de protocol din Bucuresti, intr-un spirit „inaltator” in care se vedeau numai lucruri minunate. Astazi, putem si chiar trebuie sa vorbim si despre marile restante si dificultati din reteaua scolara. Avem peste 12.000 de scoli fara apa curenta si 373 fara lumina electrica. Sunt numeroase scoli fara drumuri de acces. Copiii care strabat zilnic 10-12 kilometri pe jos, spre scoala si de la scoala, se numara cu miile. Asa cum am spus, aceasta nu este o situatie noua. Aceste  scoli fara apa curenta si fara lumina electrica exista din timpul comunismului. Sigur ca numarul lor s-a redus, dar nu in masura in care ar fi fost necesar. Sigur ca, mai ales in ultimii trei ani, s-au facut progrese prin aplicarea unor programe speciale de reabilitare a localurilor de scoli, inclusiv in mediul rural. Suntem inca departe de un minim necesar. Este o situatie care nu se poate schimba peste noapte, dar trebuie sa va spun ca exista solutii si proiecte concrete. Programul de reabilitare a scolilor, lansat in 1997, insumeaza 130 de milioane de dolari si este finantat de Banca Mondiala, Fondul de Dezvoltare Sociala al Consiliului Europei si Guvernul Romaniei. Celalalt program important, de relansare a invatamantului in zonele rurale, este promovat de Ministerul Educatiei Nationale si, pe masura ce va fi suplimentata finantarea, el va fi extins.

Suntem obligati sa investim si o suma considerabila in infrastructura, in pietruirea drumurilor si alimentarea cu apa potabila. Fata de 1997, in 1998 fondurile alocate in acest sector au crescut de peste zece ori, iar in acest an judetului Tulcea ii este alocata cea mai mare suma dintre toate judetele tarii: 13,8 miliarde lei. Trebuie sa recunoastem si valoarea consistentului sprijin international. Se deruleaza deja un program al Uniunii Europene de finantare a alimentarii cu apa a satelor, in valoare de 280 milioane de dolari. Este un prim raspuns la problemele pe care le-am evocat: un drum mai usor catre scoala al copiilor si al invatatorilor, alimentare cu apa in scoli si in locuinte, ceea ce inseamna ameliorarea conditiilor de igiena si prevenirea epidemiilor care astazi cuprind o serie de judete unde, din acest motiv, scoala va incepe cu intarziere.

Bazele comportamentului unui adult civilizat se pun prin educatia din primii ani de scoala. Fara aceasta educatie, educatie a muncii, a cinstei, a seriozitatii, a modului de comportare fata de cei din jur, niciodata nu vom putea realiza un progres adevarat in Romania, oricate sosele sau poduri vom avea, oricati zgaraie-nori vom ridica, oricate uzine performante vom construi. Fara aceste deprinderi, care se invata in primii sapte ani de-acasa de la parinti, si in urmatorii sapte ani de la invatatori si profesori, nici un progres nu este posibil.