Fragment din
alocuţiune la deschiderea Forumului de Afaceri Romano – Elen, Bucureşti,
17 iunie 1999
Infiintarea
Consiliului de Afaceri Romano-Elen
Forumul de Afaceri
Romano-Elen reprezinta un moment important in cadrul vizitei de stat a
presedintelui Stephanopoulos in Romania. Prezenta in delegatie a
numerosi oameni de afaceri eleni faciliteaza un dialog consistent iar
cadrul unui forum de afaceri este potrivit si pentru abordarea unor
probleme esentiale ale cooperarii romano-elene.
Ca si in alte tari
ex-comuniste din Europa, tranzitia Romaniei spre o economie de piata s-a
dovedit a fi un proces dificil. Pe fondul unei restrangeri economice, al
intarzierii reformei si privatizarii, ne aflam in situatia de a adopta
rapid, in conditiile putin favorabile ale pietei externe de capital, o
serie de masuri pentru depasirea punctului critic al restructurarii, cat
si pentru stoparea restrangerii activitatilor economice. Guvernul si, in
general, institutiile publice sunt hotarate sa duca la bun sfarsit
programul de reforma chiar daca masurile luate in cadrul acestui proces
nu sunt populare iar anul viitor va fi un an electoral.
Reforma este un
proces de durata, dar ea trebuie sa dea rezultate concrete pe intregul
ei parcurs. Pachetul de masuri de reforma pus in aplicare de Guvernul
Romaniei dispune de un bun cadru legislativ pentru o dezvoltare
economica sanatoasa si durabila.
Romania a dovedit ca
are resursele si capacitatea de a reactiona corect, rapid si ferm in
momente de criza. Evolutia reformei va fi cu atat mai rapida si mai
profitabila, pentru toate partile, cu cat prezenta investitorilor
straini va fi mai consistenta.
Impreuna cu
personalitati care reprezinta factori de decizie ai administratiei
centrale romane, institutii bancare si firme de prestigiu din Grecia,
Forumul oamenilor de afaceri din cele doua tari poate demara un progres
rapid. Am fixat, deja, impreuna, un prag minim al schimburilor
comerciale iar proiectul infiintarii unui Consiliu de Afaceri
Romano-Elen este binevenit.
Afacerile reciproc
avantajoase sunt inca departe de posibilitati
Din experienta anilor
trecuti, partea romana a inteles ca reticentele investitorilor straini
se refera la doua teme principale: nesiguranta data de proximitatea unor
zone conflictuale si deficientele mediului local de afaceri. In opinia
mea, prima reticenta se datoreaza unei cunoasteri superficiale a zonei
balcanice si rezerve de acest tip au, in special, oamenii de afaceri din
tari indepartate. Investitorii greci vin dintr-o tara vecina, apartinand
aceluiasi spatiu cultural. Ei stiu foarte bine ca Romania este, in
aceasta regiune, un pol de stabilitate. Prezenta in Romania a mai multor
firme grecesti, ca si existenta unei comunitati elene active si
respectate sunt alte argumente incurajatoare pentru extinderea
relatiilor cu firme romanesti.
Luna trecuta, sub
patronajul Presedintiei, a luat fiinta Comisia pentru imbunatatirea
mediului de afaceri in Romania care reuneste toti factorii interesati,
inclusiv reprezentanti ai oamenilor de afaceri straini. Ea va analiza
operativ si va sesiza Executivul asupra tuturor punctelor slabe ale
mediului de afaceri. Dintre acestea, unele se afla deja la vedere. Este
vorba despre fiscalitate si propunerile pentru un nou cod fiscal, despre
lacune in legislatia comerciala si despre nevoia stringenta de a
restrange birocratia.
In acelasi timp,
trebuie remarcat ca Romania reprezinta un punct important la intersectia
unor zone economice a caror expansiune este prognozata pentru viitorul
apropiat. Este vorba despre zona Marii Baltice, despre Rusia, Ucraina si
alte state invecinate lor, precum si despre Transcaucazia si Asia
Centrala. Am avut in vedere aceste zone si coridoarele economice care le
leaga atunci cand am initiat proiectele de cooperare trilaterala ale
Romaniei cu Ucraina si Polonia sau cu Ucraina si Republica Moldova. In
cadrul acestor trilaterale am convenit crearea unor euroregiuni si zone
de liber schimb. Una dintre acestea este euroregiunea Dunarii de Jos,
zona traditionala a comunitatii elene din Romania.
Impulsionarea
colaborarii bilaterale, ca si cooperarea noastra in Trilaterala Romania
– Grecia – Bulgaria, pot da o noua dimensiune coridorului economic care
leaga Marea Baltica de Marea Egee. Vechiul Drum de la varegi la greci,
desi mai putin mediatizat decat Drumul Matasii, va fi in viitorul
apropiat la fel de important pentru tarile noastre pentru ca Romania se
afla chiar la intersectia dintre aceste doua importante coridoare de
transport, Nord-Sud si Est-Vest.
Am avut ieri ocazia
sa discutam si despre oportunitatile pe care le creeaza Pactul de
Stabilitate in Sud-Estul Europei, si faptul ca in cadrul acestui proiect
atentia principala se acorda cooperarii cercurilor de afaceri. Inca o
data, se poate dovedi avantajul pe care-l da dinamismul initiativei
private intr-o investitie de amploare.
Toate aceste proiecte
si programe discutate si amendate in numeroase intalniri internationale
sunt oportunitati reale ale unui timp si ale unui spatiu bine definite.
Resursele umane, materiale, culturale si informationale, care acopera o
zona intinsa a Europei si Asiei Centrale, pot constitui un motor de
dezvoltare a Europei pentru cel putin 50 de ani de acum inainte. Grecia,
tara membra a Uniunii Europene, a carei dezvoltare economica a cunoscut
un dinamism deosebit, poate juca un rol important in aceasta zona.
Romania este decisa sa coopereze
intens cu Grecia. Asteptam cu incredere deosebita initiativele oamenilor
de afaceri romani si eleni.