Fragment din alocuţiune la deschiderea Forumului de Afaceri Romano – Elen, Bucureşti, 17 iunie 1999

 

Infiintarea Consiliului de Afaceri Romano-Elen

Forumul de Afaceri Romano-Elen reprezinta un moment important in cadrul vizitei de stat a presedintelui Stephanopoulos in Romania. Prezenta in delegatie a numerosi oameni de afaceri eleni faciliteaza un dialog consistent iar cadrul unui forum de afaceri este potrivit si pentru abordarea unor probleme esentiale ale cooperarii romano-elene.

Ca si in alte tari ex-comuniste din Europa, tranzitia Romaniei spre o economie de piata s-a dovedit a fi un proces dificil. Pe fondul unei restrangeri economice, al intarzierii reformei si privatizarii, ne aflam in situatia de a adopta rapid, in conditiile putin favorabile ale pietei externe de capital, o serie de masuri pentru depasirea punctului critic al restructurarii, cat si pentru stoparea restrangerii activitatilor economice. Guvernul si, in general, institutiile publice sunt hotarate sa duca la bun sfarsit programul de reforma chiar daca masurile luate in cadrul acestui proces nu sunt populare iar anul viitor va fi un an electoral.

Reforma este un proces de durata, dar ea trebuie sa dea rezultate concrete pe intregul ei parcurs. Pachetul de masuri de reforma pus in aplicare de Guvernul Romaniei dispune de un bun cadru legislativ pentru o dezvoltare economica sanatoasa si durabila.

Romania a dovedit ca are resursele si capacitatea de a reactiona corect, rapid si ferm in momente de criza. Evolutia reformei va fi cu atat mai rapida si mai profitabila, pentru toate partile, cu cat prezenta investitorilor straini va fi mai consistenta.

Impreuna cu personalitati care reprezinta factori de decizie ai administratiei centrale romane, institutii bancare si firme de prestigiu din Grecia, Forumul oamenilor de afaceri din cele doua tari poate demara un progres rapid. Am fixat, deja, impreuna, un prag minim al schimburilor comerciale iar proiectul infiintarii unui Consiliu de Afaceri Romano-Elen este binevenit.

Afacerile reciproc avantajoase sunt inca departe de posibilitati

Din experienta anilor trecuti, partea romana a inteles ca reticentele investitorilor straini se refera la doua teme principale: nesiguranta data de proximitatea unor zone conflictuale si deficientele mediului local de afaceri. In opinia mea, prima reticenta se datoreaza unei cunoasteri superficiale a zonei balcanice si rezerve de acest tip au, in special, oamenii de afaceri din tari indepartate. Investitorii greci vin dintr-o tara vecina, apartinand aceluiasi spatiu cultural. Ei stiu foarte bine ca Romania este, in aceasta regiune, un pol de stabilitate. Prezenta in Romania a mai multor firme grecesti, ca si existenta unei comunitati elene active si respectate sunt alte argumente incurajatoare pentru extinderea relatiilor cu firme romanesti.

Luna trecuta, sub patronajul Presedintiei, a luat fiinta Comisia pentru imbunatatirea mediului de afaceri in Romania care reuneste toti factorii interesati, inclusiv reprezentanti ai oamenilor de afaceri straini. Ea va analiza operativ si va sesiza Executivul asupra tuturor punctelor slabe ale mediului de afaceri. Dintre acestea, unele se afla deja la vedere. Este vorba despre fiscalitate si propunerile pentru un nou cod fiscal, despre lacune in legislatia comerciala si despre nevoia stringenta de a restrange birocratia.

In acelasi timp, trebuie remarcat ca Romania reprezinta un punct important la intersectia unor zone economice a caror expansiune este prognozata pentru viitorul apropiat. Este vorba despre zona Marii Baltice, despre Rusia, Ucraina si alte state invecinate lor, precum si despre Transcaucazia si Asia Centrala. Am avut in vedere aceste zone si coridoarele economice care le leaga atunci cand am initiat proiectele de cooperare trilaterala ale Romaniei cu Ucraina si Polonia sau cu Ucraina si Republica Moldova. In cadrul acestor trilaterale am convenit crearea unor euroregiuni si zone de liber schimb. Una dintre acestea este euroregiunea Dunarii de Jos, zona traditionala a comunitatii elene din Romania.

Impulsionarea colaborarii bilaterale, ca si cooperarea noastra in Trilaterala Romania – Grecia – Bulgaria, pot da o noua dimensiune coridorului economic care leaga Marea Baltica de Marea Egee. Vechiul Drum de la varegi la greci, desi mai putin mediatizat decat Drumul Matasii, va fi in viitorul apropiat la fel de important pentru tarile noastre pentru ca Romania se afla chiar la intersectia dintre aceste doua importante coridoare de transport, Nord-Sud si Est-Vest.

Am avut ieri ocazia sa discutam si despre oportunitatile pe care le creeaza Pactul de Stabilitate in Sud-Estul Europei, si faptul ca in cadrul acestui proiect atentia principala se acorda cooperarii cercurilor de afaceri. Inca o data, se poate dovedi avantajul pe care-l da dinamismul initiativei private intr-o investitie de amploare.

Toate aceste proiecte si programe discutate si amendate in numeroase intalniri internationale sunt oportunitati reale ale unui timp si ale unui spatiu bine definite. Resursele umane, materiale, culturale si informationale, care acopera o zona intinsa a Europei si Asiei Centrale, pot constitui un motor de dezvoltare a Europei pentru cel putin 50 de ani de acum inainte. Grecia, tara membra a Uniunii Europene, a carei dezvoltare economica a cunoscut un dinamism deosebit, poate juca un rol important in aceasta zona.

Romania este decisa sa coopereze intens cu Grecia. Asteptam cu incredere deosebita initiativele oamenilor de afaceri romani si eleni.