Mesaj televizat adresat poporului roman la sfarşitul conflictului din Iugoslavia, Bucureşti, 11 iunie 1999 

 

Sfarsitul bombardamentelor si inceputul stabilizarii in Balcani

In ultimele luni ne-am aflat in fata unor mari riscuri pentru tara si pentru cetatenii ei, riscuri atat de ordin militar, cat si financiar si economic. In special in ultimele zile s-au succedat intr-un ritm rapid evenimente cu un impact decisiv asupra prezentului si mai ales asupra viitorului tarii noastre. Iata de ce am hotarat sa ma adresez direct natiunii cu acest mesaj:

Acordul militar dintre reprezentantii NATO si cei ai Republicii Federale Iugoslavia a condus la incetarea bombardamentelor in Iugoslavia. Eforturile diplomatice substantiale ale Grupului celor Opt (G-8) s-au finalizat prin Pactul de Stabilitate in Sud-Estul Europei, adoptat la Köln, si prin Rezolutia Consiliului de Securitate adoptata ieri. Pacea a fost dobandita, dar pretul este enorm.

Solutia la care s-a ajuns acum era posibila chiar de la inceput.

Insa regimul Milosevici a preferat sa-si sacrifice tara si oamenii. Au murit si au fost raniti mii de soldati si sute de civili nevinovati. Aproape un milion de oameni si-au parasit caminele. S-au produs distrugeri enorme pe care o intreaga generatie le va plati cu noi sacrificii si privatiuni.

Sondajele de opinie arata ca romanii au inteles faptul ca Slobodan Milosevici este principalul responsabil al aparitiei si dezvoltarii tragice a acestui conflict. Aceleasi sondaje ne mai spun ca romanii se tem cel mai mult de un razboi in zona.

Vreau sa va asigur ca acordurile realizate in ultimele zile la nivelul G-8 si in Consiliul de Securitate al ONU ne dau certitudinea ca acest pericol a fost depasit.

 

Participarea Romaniei la procesul de reconstructie

In cadrul evolutiilor istorice care au loc acum in regiune, Romania trebuie sa ramana un pilon de stabilitate si de echilibru si  doreste sa participe chiar in aceasta calitate la procesul de reconstructie. De altfel, aceasta a fost esenta mandatului ministrului roman de Externe la recenta reuniune de la Köln, care a configurat planul de stabilizare si dezvoltare a Europei de Sud-Est.

Nu putem si nu avem voie sa ramanem in afara acestui efort. Nu trebuie sa ajungem sa ne temem de razboi pentru a pretui cum se cuvine pacea, integritatea tarii, drepturile omului, linistea si intelegerea intre popoare.

In perioada conflictului, Romania a reusit sa-si pastreze si sa-si consolideze bunele relatii cu vecinii. Ungaria a insistat ca Uniunea Europeana sa anuleze obligativitatea vizelor de intrare pentru cetatenii romani. Vizita pe care am facut-o impreuna cu Presedintele Kucima in Bucovina de Nord a intarit angajamentul Ucrainei de a rezolva corespunzator problema romanilor de acolo si a condus la rezultate concrete, cum este deschiderea Consulatului nostru de la Cernauti. Cooperam permanent cu Bulgaria pentru a dezvolta parteneriatul nostru in noul context regional si dezvoltam permanent relatiile fratesti cu Republica Moldova. Pozitia noastra asupra necesitatii implicarii Rusiei in procesul de pace a fost unanim apreciata.

Vrem ca aceste bune relatii sa fie reluate si dezvoltate din plin si cu Iugoslavia, prin dialog si cooperare economica. Luni va veni la Bucuresti presedintele Republicii Muntenegru, Milo Djukanovici, pentru a discuta problemele viitoarei noastre cooperari si asteptam evolutia democratica a intregii Iugoslavii pentru a dezvolta relatiile noastre traditionale cu poporul sarb.

 

Ceea ce am promis a fost respectat

Istoria conflictului din Iugoslavia a aratat ca am sustinut cu consecventa o pozitie corecta. La inceputul acestui conflict am tinut sa va vorbesc si sa va promit cateva lucruri pe care le-am socotit esentiale si pentru care mi-am asumat raspunderea.

Ceea ce am promis atunci, in deplina cunostinta de cauza, s-a dovedit adevarat. Noi nu am fost antrenati in acest conflict si el nu s-a extins. Romania nu a fost agresoare, cum o parte a populatiei se temea ca se va intampla. Nici un militar roman nu a participat sub nici o forma la operatiunile din Iugoslavia.

NATO nu a folosit niciodata spatiul nostru aerian pentru atacuri impotriva Iugoslaviei si nici aeroporturile romanesti pentru operatiuni militare. Nu ni s-a propus si nu s-a discutat niciodata posibilitatea prezentei unor trupe straine pe teritoriul nostru.

In aceasta perioada extrem de critica noi, romanii, am trecut impreuna, cu bine, un test. Un test de fermitate si de consecventa in ceea ce priveste aliantele pe care le alegem si principiile pe care vrem sa le aparam. Am dovedit ca suntem capabili nu numai de vorbe, ci si de fapte. Trebuie sa dovedim, in continuare, aceeasi consecventa pentru a ne apara interesele, pentru a ne asigura dezvoltarea si viitorul.

Este adevarat ca in acelasi timp au avut loc dezbateri si au fost propuse si alte solutii decat cele adoptate oficial, decat cele pe care le-am sustinut. S-a vorbit despre neimplicare totala, s-au propus declaratii ambigue, targuieli si tergiversari.

Datoria mea este sa fiu ferm si sincer cu dumneavoastra si de aceea am tinut mereu calea cea dreapta pentru apararea intereselor noastre nationale. Nu am tinut cont ca prin aceasta am riscat sa-mi pierd intr-o anumita masura popularitatea.

Am stiut ca nimeni nu-ti ofera ceva daca, la randul tau, nu esti gata sa oferi ceva si sa te tii apoi de cuvant. Nici NATO, nici Uniunea Europeana, nici Banca Mondiala, nici Fondul Monetar International nu sunt institutii de binefacere si nici noi nu suntem niste neajutorati care sa astepte cadouri si promisiuni desarte. Este sub demnitatea noastra sa apelam la tot felul de subterfugii. Daca vrem sa devenim partenerii tarilor democratice dezvoltate, trebuie sa luam acele decizii care duc direct catre tinta. Daca vom tergiversa, daca nu ne vom implica, nici aliatii pe care ii dorim nu se vor implica. Si ei vor tergiversa. Istoria noastra recenta a demonstrat din plin aceasta realitate.

 

Garantii de securitate

O tara are nevoie astazi de doua tipuri de garantii de securitate. Este o realitate de la care au plecat toate demersurile Romaniei din ultima vreme.

Pe de o parte, este vorba despre garantiile de securitate privind integritatea teritoriala, suveranitatea si independenta tarii. In cadrul dezbaterilor care au avut loc pe parcursul conflictului din Balcani, tara noastra a obtinut garantii ferme de securitate. Astazi, impreuna cu Primul Ministru si conducerea armatei, am aprobat principiile Programului national de pregatire pentru aderare la NATO al armatei romane.

In al doilea rand, este vorba despre garantii de securitate financiar-bancare. Pe acestea nu ti le da nimeni, ti le asiguri singur si numai daca politica interna te face credibil pe pietele de capital.

Este bine de amintit ca, in paralel cu criza din Iugoslavia, Romania a parcurs cu dificultate, dar si cu seriozitate propria sa situatie de criza politica si sociala, dar si financiara. A fost un examen greu, deoarece, daca intram in incapacitatea de a plati datoriile externe contractate, mai ales in perioada 1992-1996, ajungeam rapid la o megainflatie, la o cadere catastrofala a leului si la anularea economiilor populatiei. In lunile mai si iunie am depasit prin eforturi proprii punctul critic al acestei amenintari. Dar situatia continua sa fie dificila.

Ieri, Banca Mondiala a hotarat sa semneze acordul cu Romania, ceea ce, dincolo de suma efectiv obtinuta, reprezinta un foarte important semnal dat cercurilor internationale de afaceri in sensul increderii fata de felul in care evolueaza lucrurile in Romania. Asteptam in scurt timp o decizie similara din partea Fondului Monetar International.

Ieri, Guvernul a discutat Programul national de aderare la Uniunea Europeana, document care va fi transmis la Bruxelles si care sintetizeaza prioritatile alese de Romania in vederea aderarii, optand pentru modernizare, descentralizare si eficienta. Ca urmare, anul viitor, Romania va beneficia de fonduri europene nerambursabile de patru ori mai mari decat pana acum pentru programe de dezvoltare. Ele vor fi investite mai ales in transporturi si agricultura, dar si in securizarea frontierelor si protectia mediului.

La fondurile acordate de Uniunea Europeana trebuie sa alaturam propriul nostru efort economic, efortul mintilor si bratelor noastre. Avem nevoie de idei, de initiativa si, bineinteles, de munca.

 

Programul de reabilitare economica a regiunii

In cadrul Programului de Reconstructie si Dezvoltare a Europei de Sud-Est, aprobat la Köln, Grupul operativ de lucru al Biroului comun Banca Mondiala – Uniunea Europeana, de la Bruxelles, va identifica in scurt timp proiectele economice serioase care pot primi finantare din partea grupului de donatori in care intra Uniunea Europeana, Japonia, SUA, FMI si Banca Mondiala.

S-a estimat, in acest moment, un necesar imediat de 3,3 – 3,5 miliarde de dolari, un necesar de reabilitare economica pe cinci ani de 30 – 45 miliarde de dolari si un necesar de dezvoltare pe sapte – zece ani de 60 – 65 miliarde de dolari. Romania a fost prima tara care a propus convocarea unei Conferinte pentru reconstructie si dezvoltare economica in Europa de Sud-Est in cadrul prevederilor Pactului de Stabilitate.

Proiectele de reconstructie vor implica in special agenti economici privati si vor favoriza cooperarea regionala intre firmele tarilor vecine Iugoslaviei. Tin sa salut in mod deosebit initiativa a peste o suta de asociatii profesionale si patronale romanesti, membre ale ADIR si ANIR, de creare a Grupului de actiune pentru reconstructia balcanica. Voi sprijini personal aceasta initiativa prin care oamenii de afaceri romani isi asuma regulile competitiei internationale. Impreuna cu Primul Ministru al Guvernului Romaniei am stabilit ca ministerele economice sa prezinte urgent proiecte concrete pentru obiectivele vizate in operatiunile de reconstructie si dezvoltare.

Avem nevoie acum, mai mult ca oricand, de unitate. Numai printr-un efort comun vom putea construi cu adevarat viitorul tarii noastre.