Alocuţiune cu
ocazia lansării Programului naţional “Romania Educaţional”, Bucureşti,
19 mai 1999
Factor si sursa de
progres
Lansarea unui program
national de educatie este oricand si oriunde un eveniment crucial in
viata unei societati. Pentru ca secole de istorie au consacrat un adevar
care astazi a devenit si mai pregnant: educatia reprezinta epicentrul
evolutiei umane. Progresul si dezvoltarea nu sunt fenomene care apar sub
semnul hazardului. Ele vin dintr-un viitor gandit, dintr-o proiectie a
oamenilor, care le fac posibile prin inteligenta, prin educatie, prin
profesionalism. La acest sfarsit de secol si mileniu, definit printr-o
explozie informationala fara precedent, educatia constituie un factor si
o sursa de progres, poate chiar principala sursa de dezvoltare a
societatii.
Suntem cu totii
martori, mai mult sau mai putin constienti, ai unui proces de
informatizare si globalizare care va modela societatea viitorului. A te
limita la ipostaza de martor echivaleaza cu o forma de izolare la fel de
periculoasa ca acel cosmar al vietii „dincolo de zid”, pe care l-am
trait in timpul Razboiului Rece.
A fi contemporani cu
realitatile timpului nostru presupune o schimbare de accent dinspre
resursele materiale traditionale spre cele umane inalt educate. Cine nu
intelege acest lucru pierde drumul dezvoltarii. Societatea
informationala inseamna participare activa si interactiva la marea
aventura a cunosterii si a schimbului de valori. Ea reprezinta, mai
intai de toate, un act integrator si civilizator. Un tanar educat in
spiritul valorilor modernitatii, un tanar care are acces la computer si
internet nu va mai fi victima manipularilor sau a tentatiilor extremiste.
El nu se mai simte izolat sau exclus. El are acces la cultura si
civilizatie, iar informatia la zi ii da certitudinea reusitei si in plan
profesional.
Finantarea educatiei
Programul educational
are nevoie nu numai de bune intentii, dar si de fapte. Ele nu apar, din
pacate, atat de rapid si atat de consistent cum am dori. Invatamantul nu
este inca un domeniu care sa beneficieze de generozitate financiara.
Nici la noi, nici in alte societati. Dar, sigur, conteaza foarte mult si
care este dimensiunea resurselor de finantare pe care o societate poate
sa o dirijeze spre educatie.
Limitarile bugetare
sunt cele care astazi, in tara noastra, continua sa amputeze salarii, sa
restranga dotarile din scoli si universitati la un nivel evident
neperformant. Desigur, aceste dificultati nu sunt consecinta unei
politici premeditate fata de invatamant. Ele vin din lipsa de
performanta a sectorului economic, din lipsa lui de sanatate, din
putinul pe care el poate sa-l genereze ca resurse pentru dezvoltarea
societatii. In aceste conditii si astfel judecate, eforturile bugetare
trebuie privite cu intelegerea starii de necesitate pe care o traversam.
Dincolo de aceste eforturi, avem nevoie de angajarea fiecaruia dintre
noi in acest proces de renastere a invatamantului romanesc.
Constructii durabile
Nu se poate duce pana
la capat nici un program, oricat de bun (si chiar oricat de finantat) ar
fi el, daca acesta nu se bucura de sustinerea celor pentru care este
pregatit, a profesorilor, a studentilor, a elevilor, a celor care
lucreaza in cercetare. Atunci cand exista valori, idei si un management
eficient, atunci cand reusim sa fim solidari in demersurile noastre,
putem fi autorii unor constructii functionabile si durabile.
Programul national de
educatie lansat astazi, inseamna mai mult decat o oferta punctuala
pentru viitorul invatamantului nostru. Intr-un moment de rascruce pentru
destinul acestuia, se regasesc acum, intr-un proiect comun, institutii
ale administratiei centrale si locale si organizatii neguvernamentale
care reunesc resurse umane de anvergura. Si ceea ce trebuie subliniat
este faptul ca el a fost initiat si conceput de oameni care lucreaza ei
insisi in invatamant.
Realizarea
programului va demonstra ca invatamantul nu este un domeniu al
abordarilor secventiale, ci un bun comun fata de care avem cu totii
responsabilitati. Nu intamplator acest proiect angreneaza oameni care
s-au unit sub semnul unei aliante pentru renastere. Educatia este si va
ramane o prioritate nationala, iar renasterea ei este posibila doar
printr-o astfel de solidaritate.
Programul „Romania –
Educational” reprezinta un raspuns concret si convingator la nenumarate
intrebari, astfel ca, prin cele 60 de programe subsidiare, se acopera
practic intregul spatiu educational. Sunt convins ca, in perspectiva,
programele de organizare a Centrului natio-nal pentru dezvoltare
educationala, a Targului „Oferta Educationala”, ca si infiintarea
Fondului de Dezvoltare Educationala, vor crea structuri viabile pentru
intregirea si concretizarea acestui ambitios proiect national.
Patronajul
Presedintiei si prezenta mea la acest eveniment nu sunt deloc formale.
Viata mea a insemnat o permanenta implicare in lumea educatiei, in care
n-as putea sa spun ca ma voi intoarce, pentru ca in fond nu am plecat
niciodata. Ca Presedinte sunt astazi cu atat mai constient de
raspunderea statului fata de destinele invatamantului romanesc, creator
fundamental al societatii de maine.