Cuvant inaugural la Conferinţa universităţilor europene francofone, Bucureşti, 1 aprilie 1999 

 

Formare si cunoastere

Pentru romani, proiectul de promovare a francofoniei, in jurul si in numele careia ne-am reunit astazi, este expresia unei vechi si consecvente optiuni. Folosirea in comun a limbii franceze, ca limba de formare si de cunoastere, este definitorie pentru invatamantul romanesc.

Sunt mandru de a fi patronat acest proiect ca rector al Universitatii Bucuresti. Studiul limbii franceze in cadrul facultatilor de limbi straine era deja o traditie. El a fost extins si in alte facultati, care pregatesc profesori pentru gimnazii si licee. In perioada 1993-1995 au fost infiintate filiere francofone la facultatile de stiinte. Facultatea de Stiinte Politice a debutat si s-a dezvoltat sub semnul francofoniei. In sfarsit, Scoala doctorala regionala, cu predare in limba franceza, este una din reusitele stralucite ale actiunii noastre comune. Am creat astfel o retea de informare si cooperare care are franceza ca limba comuna.

Ca loc al disputelor intelectuale si al dezbaterilor, Universitatea transcende frontierele spatiului si timpului pastrand si reevaluand valori si principii esentiale. Intre acestea, cultura franceza, in sensul sau cel mai cuprinzator, ramane o sursa inepuizabila.

Daca vocatia originara a Universitatii, la inceputurile ei teologica, a fost cautarea adevarului, a adevarului absolut, ea si-a dovedit, in egala masura, vocatia universala de explorare a adevarului complex, multiform, strabatut de indoielile si dilemele ratiunii umane. Drumul de la ideologiile autoritare la libertatea ideilor a deschis noi orizonturi, descatusand mentalitatile captive. In acest sens, triumful revolutiei franceze a fost deschizator de drumuri.

Refuzand sa fie un spatiu in care profesorii isi proclama ideile, siguri de ei si de propria lor valoare, Universitatea a fost locul in care ideile au dobandit claritate si forta prin confruntari argumentate. Spiritul critic, ratiunea si pluralismul au devenit trasaturi definitorii ale Universitatii, impunand acceptarea diferentei, toleranta si atentia acordata celuilalt.

Cale spre intelegere si solidarizare

In numele libertatii de expresie si al confruntarii de idei, Universitatea a decis ca, in contextul unei globalizari greu controlabile, sa previna riscul depersonalizarii omului, asumandu-si din nou o sarcina fundamentala pentru viitorul nostru, aceea de a reaseza omul pe locul care ii apartine de drept.

Francofonia reprezinta cu adevarat unul dintre ultimele bastioane in fata unei mondializari care tinde catre uniformizarea culturala. Mai cu seama prin productiile audio-vizuale, exista riscul sa se instituie un sistem de influentare a unor optiuni care frizeaza standardizarea ideilor si comportamentelor. In fata unei asemenea perspective, exemplul, poate cel mai remarcabil, de multiculturalism bine gestionat politic, care ar putea fi opus unei atari mondializari, ne este dat de francofonia institutionala si cu precadere de francofonia universitara ai carei reprezentanti de seama sunteti.

Faptul ca dialogul democratiilor, pe cale de a-si regasi identitatea europeana, se poarta in buna masura in limba franceza este o dovada elocventa de vitalitate si de forta a francofoniei.

Daca proiectul nostru va fi dus la bun sfarsit, el va putea contribui, prin valorile francofoniei, la consolidarea cunoasterii, a vointei de dialog, a prestigiului Universitatii ca institutie a libertatii si a viitorului. El va avea astfel o contributie importanta la apropierea si solidarizarea oamenilor pentru sustinerea unor aspiratii comune, a unui viitor comun de intelegere si cooperare.