Cuvant inaugural
la Conferinţa universităţilor europene francofone, Bucureşti, 1 aprilie
1999
Formare si cunoastere
Pentru romani,
proiectul de promovare a francofoniei, in jurul si in numele careia
ne-am reunit astazi, este expresia unei vechi si consecvente optiuni.
Folosirea in comun a limbii franceze, ca limba de formare si de
cunoastere, este definitorie pentru invatamantul romanesc.
Sunt mandru de a fi
patronat acest proiect ca rector al Universitatii Bucuresti. Studiul
limbii franceze in cadrul facultatilor de limbi straine era deja o
traditie. El a fost extins si in alte facultati, care pregatesc
profesori pentru gimnazii si licee. In perioada 1993-1995 au fost
infiintate filiere francofone la facultatile de stiinte. Facultatea de
Stiinte Politice a debutat si s-a dezvoltat sub semnul francofoniei. In
sfarsit, Scoala doctorala regionala, cu predare in limba franceza, este
una din reusitele stralucite ale actiunii noastre comune. Am creat
astfel o retea de informare si cooperare care are franceza ca limba
comuna.
Ca loc al disputelor
intelectuale si al dezbaterilor, Universitatea transcende frontierele
spatiului si timpului pastrand si reevaluand valori si principii
esentiale. Intre acestea, cultura franceza, in sensul sau cel mai
cuprinzator, ramane o sursa inepuizabila.
Daca vocatia
originara a Universitatii, la inceputurile ei teologica, a fost cautarea
adevarului, a adevarului absolut, ea si-a dovedit, in egala masura,
vocatia universala de explorare a adevarului complex, multiform,
strabatut de indoielile si dilemele ratiunii umane. Drumul de la
ideologiile autoritare la libertatea ideilor a deschis noi orizonturi,
descatusand mentalitatile captive. In acest sens, triumful revolutiei
franceze a fost deschizator de drumuri.
Refuzand sa fie un
spatiu in care profesorii isi proclama ideile, siguri de ei si de
propria lor valoare, Universitatea a fost locul in care ideile au
dobandit claritate si forta prin confruntari argumentate. Spiritul
critic, ratiunea si pluralismul au devenit trasaturi definitorii ale
Universitatii, impunand acceptarea diferentei, toleranta si atentia
acordata celuilalt.
Cale spre intelegere
si solidarizare
In numele libertatii
de expresie si al confruntarii de idei, Universitatea a decis ca, in
contextul unei globalizari greu controlabile, sa previna riscul
depersonalizarii omului, asumandu-si din nou o sarcina fundamentala
pentru viitorul nostru, aceea de a reaseza omul pe locul care ii
apartine de drept.
Francofonia
reprezinta cu adevarat unul dintre ultimele bastioane in fata unei
mondializari care tinde catre uniformizarea culturala. Mai cu seama prin
productiile audio-vizuale, exista riscul sa se instituie un sistem de
influentare a unor optiuni care frizeaza standardizarea ideilor si
comportamentelor. In fata unei asemenea perspective, exemplul, poate cel
mai remarcabil, de multiculturalism bine gestionat politic, care ar
putea fi opus unei atari mondializari, ne este dat de francofonia
institutionala si cu precadere de francofonia universitara ai carei
reprezentanti de seama sunteti.
Faptul ca dialogul
democratiilor, pe cale de a-si regasi identitatea europeana, se poarta
in buna masura in limba franceza este o dovada elocventa de vitalitate
si de forta a francofoniei.
Daca proiectul nostru
va fi dus la bun sfarsit, el va putea contribui, prin valorile
francofoniei, la consolidarea cunoasterii, a vointei de dialog, a
prestigiului Universitatii ca institutie a libertatii si a viitorului.
El va avea astfel o contributie importanta la apropierea si
solidarizarea oamenilor pentru sustinerea unor aspiratii comune, a unui
viitor comun de intelegere si cooperare.