Alocuţiune la lansarea Programului naţional privind participarea la rea-lizarea unui coridor economic intre ţările Asiei Centrale şi Europa cu tranzitarea Romaniei, Bucureşti, Palatul Cotroceni, 3 februarie 1999 

 

Proiect romanesc pentru Romania mileniului III

O natiune traieste si se dezvolta in masura in care majoritatea indivizilor care o compun participa la un proiect comun de viitor.

In primii ani dupa caderea comunismului, dupa scurtul moment de euforie a libertatii, Romania s-a afundat intr-o lupta dramatica pentru supravietuire. Pentru o mare parte a romanilor, dimineata incepe sub teroarea dobandirii painii zilnice. De aceea, odata cu preluarea mandatului de Presedinte, mi-am asumat ca sarcina fundamentala configurarea unui proiect de viitor care sa ne asigure o perspectiva si solidaritatea de care avem nevoie.

Prin proiectul dezbatut ieri de Adunarea generala a Asociatiei nationale a intreprinderilor de software si astazi, prin lansarea Programului national privind participarea la realizarea unui coridor de transport si schimburi comerciale intre tarile Asiei Centrale si Europa cu tranzitarea Romaniei se contureaza doi piloni de rezistenta ai proiectului romanesc pentru Romania mileniului trei.

Am vorbit ieri despre societatea informationala. Astazi, cu ingaduinta dumneavoastra, voi incepe prin ceea ce pare a fi o butada: caile de comunicatie genereaza o societate comunicationala.

 

Realitatea numita Eurasia

Globalizarea relatiilor economice internationale va impune, mai devreme sau mai tarziu, un echilibru in specializarea economica a diferitelor zone geografice. Se va ajunge si la un echilibru al schimburilor comerciale si al cailor de transport pe care se vor realiza livrarile de marfuri.

Pe axa Est-Vest a supercontinentului Eurasia se prefigureaza un nou coridor de transport sudic, ca o alternativa la traseul nordic transsiberian. Punctul de plecare l-au constituit imensele rezerve de petrol si gaze din zona Marii Caspice. Dar dincolo de acestea se afla si resurse naturale ne-energetice, resurse de forta de munca, resurse culturale si resurse turistice, care ne dau, in ansamblu, imaginea uriasului potential al regiunii Asia Centrala – Caucaz. Nu poate fi vorba de o simpla exploatare a unor resurse primare ale Orientului in beneficiul societatilor post-moderne ale Occidentului. Realitatea acestui supercontinent euroasiatic implica si un dialog al civilizatiilor si o constructie participativa, de ale carei beneficii sa profite popoarele tuturor statelor si natiunilor.

Ne aflam intr-o perioada in care echilibrele globale nu s-au cristalizat. Dupa prabusirea sistemului comunist, dupa evolutiile politice din Asia rasariteana si descoperirea rezervelor de hidrocarburi din zona Marii Caspice, tarilor din zona li se deschid noi perspective.

Datele de pana acum, atat geografice, cat si economice sau politice, plaseaza Romania pe traseul de probabilitate maxima al acestui coridor sudic de transport Est – Vest. Inserarea Romaniei pe aceasta ruta de transport va crea posibilitatea unei cresteri economice cu bataie lunga, de cateva decenii.

 

Ce putem face noi, pentru noi

Programul national privind realizarea unui coridor economic intre tarile Asiei Centrale si Europa cu tranzitarea Romaniei intregeste oferta pe care am facut-o pana acum la nivel diplomatic. Acest Program va fi, simultan, un atu al ofertei noastre, dar si un obiectiv pentru atragerea investitiilor in Romania. Subliniez acest lucru pentru ca ar fi o eroare daca am astepta, fara sa actionam, decizii ale unora sau altora dintre organismele internationale, fara a ne gandi ce putem face noi, pentru noi.

Programul national identifica, in prima instanta, obiectivele concrete ce trebuie indeplinite pentru a asigura participarea Romaniei la coridorul economic Est-Vest. Orientate pe domenii – legislatie, infrastructuri, restructurare, privatizare, finante-banci, investitii, politica externa, obiectivele Programului national impun o coordonare la cel mai inalt nivel pentru respectarea unor termene si succesiuni obligatorii, pentru evitarea suprapunerilor de competente sau a paralelismelor. As putea spune ca, prin datele pe care le contine, prin conexiunile pe care le face, Programul national dezvolta si o tehnologie a societatii comunicationale, de care am amintit. Realizarea coridorului economic eurasiatic Est-Vest va fi cu atat mai benefica pentru Romania, cu cat pregatirea noastra va fi mai minutioasa.

Pregatirea, ca si rezultatele programului vor veni in etape. Va fi o sansa a noastra ca, intr-o prima etapa, sa se produca o revigorare a unor intreprinderi care, in prezent, lucreaza in pierdere sau cu profituri mici. Ma refer in special la capacitatile de rafinare si prelucrare petrochimica si la antreprizele de constructii. In aceasta prima etapa vor fi angrenate numeroase persoane cu calificare in domeniul constructiilor speciale, implicit someri proveniti din minerit, ceea ce va duce, in timp, la rezolvarea unor grave probleme sociale zonale, existente acum. Absorbtia fortei de munca va usura, pe de alta parte, procesele de restructurare si privatizare care ar conduce la disponibilizari masive de personal.

O a doua etapa vizeaza dezvoltarea pe verticala a activitatilor economice. Odata cu aceasta etapa se va putea vorbi despre o reducere durabila a decalajelor socio-economice mostenite din perioada comunista. Iar in momentul in care reteaua de drumuri si conducte europene va fi functionala si in jurul ei vor lua fiinta unitati cu tehnologii de varf si de prelucrare informationala, se va cristaliza un sistem economic coerent si stabil, asa cum ni-l dorim.

In acelasi timp va fi necesar si un efort sustinut pentru conectarea coridorului Est-Vest cu celelalte trasee continentale care strabat tara noastra. In secolele trecute, cronicarii se plangeau ca tara se afla in calea tuturor invaziilor. Maine, aceasta pozitie de placa turnanta expusa „invaziei” de marfuri pe mijloacele romanesti de transport transcontinental va fi marea sansa a Romaniei.

 

Oportunitati pe care nu avem voie sa le ratam

Integrarea intr-un sistem transcontinental de economii complementare va da Romaniei, pe termen lung, nu numai stabilitatea si prosperitatea pe care o dorim cu totii pentru copiii nostri, dar si increderea si demnitatea nationala in jurul carora s-au consumat si se consuma atatea pasiuni.

Toti cei care vor participa la realizarea acestui Program nu vor putea ignora rolul investitiei in comunicare si dialog, faptul ca vor avea si misiunea de a vorbi cu oamenii. Pentru a le explica avantajele si perspectivele Programului. Pentru a-i convinge ca acest program national este cu adevarat al natiunii. Ca este o parte din viitorul Romaniei. Inca inainte de a construi drumuri si conducte, trebuie sa inlocuim suspiciunea si indoiala cu increderea, cu dorinta de a trai si a munci in Romania.

De cate ori vorbesc sau ma gandesc la acest proiect, traiesc o nedisimulata emotie. Sperantei si increderii in valoarea sa li se adauga insa si motive pentru un avertisment. Orice proiect poate sa ramana o litera moarta. Punerea in opera cere o mobilizare masiva de energie si inteligenta, de mijloace tehnice si financiare. Rezultatul depinde de foarte multi factori care pot accelera sau pot frana realizarea proiectului. Nu in ultimul rand, orice proiect se dezvolta in timp. Iar pentru depasirea obstacolelor care, nu ma tem sa o spun, vor fi numeroase, tuturor celor implicati le va trebui rabdare, perseverenta si tenacitate. Numai printr-o extraordinara incordare a tuturor fortelor putem reusi in acest mare proiect national.