Alocuţiune la Adunarea Generală a Asociaţiei Naţionale de Software (ANIS), Bucureşti,

Palatul Elisabeta, 2 februarie 1999

O reforma reala si durabila nu se rezuma la solutii de criza

Preocuparea mea pentru software si perspectivele unei societati informationale in Romania dateaza din vremea cand eram rectorul Universitatii Bucuresti. Atunci am colaborat, in calitate de presedinte al Consiliului National al Rectorilor, cu toate sectiile din universitatile romanesti care pregateau specialisti, iar astazi ma bucur ca pot sa vad in aceasta sala pe multi din cei pe care i-am cunoscut in acea perioada.

Am insistat mereu asupra acestui subiect, incat pare a fi devenit o cauza personala. Va marturisesc fara rezerve acest lucru, pentru ca stiu ca dumneavoastra puteti intelege cel mai bine ca nu este vorba despre o proiectie utopica. Dincolo de prioritatile de moment, de strategiile si programele specifice etapei de tranzitie pe care o parcurgem, dincolo de dificultatile acestei perioade si necesitatea de a le rezolva din mers, suntem obligati sa raspundem la o intrebare fundamentala: Care poate fi tipul de societate romaneasca a viitorului?

Am abordat aceasta problema si in discutiile pe care le-am avut anul trecut la Commonwealth Club din Silicon Valley, dar ea trebuie dezbatuta mai ales aici, in Romania. Pentru ca de clarificarea acestei probleme depinde viziunea si optiunea strategica a Romaniei. Intamplarea, care are si ea rolul ei, a facut ca astazi sa particip la aceasta dezbatere dedicata societatii informationale, iar maine sa lansez, la Palatul Cotroceni, Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii. Aceasta coincidenta caracterizeaza de fapt momentul pe care il traversam.

O reforma reala si durabila inseamna sa gasesti nu numai solutii imediate pentru crize de moment, dar si solutii de dezvoltare care pot configura un viitor, pe care toti il dorim prosper. Acest obiectiv presupune o optiune categorica pentru un anume tip de societate.

 

Avantajul inselator al drumului batatorit

O reforma care s-ar concentra doar pe directiile unei societati clasice, industriale, chiar performante, este lipsita de perspective. Ea ar avea doar avantajul unui drum deja batatorit. Romania nu-si poate permite sa refaca tot drumul clasic al evolutiei societatilor industriale occidentale. S-ar parea ca acest lucru se intelege inca cu greutate, cel putin la nivelul unor reprezentanti ai administratiei sau ai societatii civile. Oricat de necesar este sa rezolvam problemele zilei si sa mentinem competitive anumite ramuri industriale, daca ne-am concentra numai asupra lor, decalajul dintre noi si tarile dezvoltate s-ar mentine la nesfarsit. Mai mult decat atat, el s-ar adanci, pentru ca aceste tari se pregatesc sa intre in mileniul trei intr-o societate informationala globalizata. Pentru aceste tari societatea industriala eficienta si perfomanta si-a atins apogeul si sfarsitul. Mentinerea unei optiuni in favoarea acestui tip de societate ar duce la o lipsa de comunicare  intr-o lume care are la baza tocmai comunicarea.

Am citit statutul si programele Asociatiei Nationale a Intreprinderilor de Software (ANIS) cu tot interesul personal de care vorbeam. Constat cu satisfactie ca ele reflecta in mod convingator aceasta optiune pentru o societate informationala puternica si competitiva. As dori sa punctez foarte clar acest aspect, pentru ca el priveste o alegere care nu se rezuma la activitatea ANIS sau la ceea ce inainte spuneam ca se poate considera a fi o cauza personala a Presedintelui Romaniei.

Nu putem lucra pe segmente. Trebuie sa realizam un efort colectiv al intregii societati romanesti. Cred ca am gasit acest principiu intre obiectivele pe care asociatia dumneavoastra si le propune.

 

Resurse umane de inalta calitate

Al doilea element care poate da acel semnal pozitiv pentru un demers colectiv priveste capacitatea de a transforma in realitate aceste programe. Detinem un potential uman remarcabil si nu obosesc sa subliniez acest lucru, de cate ori am ocazia, in conferinte internationale. Mai mult decat resurse naturale ale solului sau subsolului, Romania dispune de resurse umane de valoare si are astazi capacitatea de a forma manageri eficienti. Stiti, ca si mine, ca resursele umane inalt educate reprezinta cea mai bogata zestre a unei tari pentru secolul ce vine.

Exista zeci si zeci de mii de tineri ale caror vocatii si aptitudini in domeniul tehnologiei informationale, matematicii si electronicii au fost probate convingator. In fiecare an, universitatile romanesti dau peste 5000 de absolventi pregatiti in software. Se poate face o comparatie si vom vedea ca aceasta reprezinta, luand in considerare numarul total de studenti din Romania, un raport cu 20% mai mare fata de cel din universitatile americane. Statisticile referitoare la acest aspect ne plaseaza intr-o pozitie favorabila in raport cu Europa Occidentala si alte zone, cum ar fi Asia-Pacific sau India, cunoscute pentru preocuparile lor de educatie bazata pe software.

Chiar fara sa apelam neaparat la cifre, nu putem sa nu invocam si numarul extrem de mare, raportat la populatia Romaniei, de studenti, specialisti, cercetatori si profesori romani afirmati in cadrul unor mari companii sau universitati din Europa de Vest si SUA. Oriunde am ajuns, in ultimii noua ani, ca rector, ca profesor invitat pentru conferinte in universitati, sau, mai recent, ca presedinte, am intalnit asemenea tineri si, in acelasi timp, mi-au fost prezentate referinte exceptionale despre activitatea lor in companii si institute din strainatate. Desigur, reusitele lor sunt un motiv de bucurie pentru noi, pentru ca reprezinta un succes al inteligentei romanesti, intr-un regim concurential la varf. Dar trebuie sa existe un raport convenabil intre exodul de inteligenta romaneasca si capacitatea noastra de a folosi, in Romania, acest potential de inteligenta inalt educata.

 

Produse software „made in Romania”

Nu trebuie sa fim exclusivi in nici un domeniu. Ideea ca toti ar trebui pastrati in Romania este absurda. Este important sa te confrunti, pentru ca valoarea o obtii intr-o confruntare la varf. In acelasi timp, nu putem sa ne transformam in „exportatori” de inteligenta cand noi avem nevoie de specialisti care sa produca in Romania si pentru Romania, astfel ca ea sa devina un partener de referinta in lumea societatii informationale contemporane. Mai precis spus, marca nationala romaneasca trebuie  pusa si pe acest produs. Nu putem sa exportam numai materii prime sau produse clasice ale societatii industriale. Trebuie sa exportam si produse ale inteligentei romanesti.

Privatizare nu facem numai pentru a aduce capital, dar si pentru a importa un management experimentat si performant care ne lipseste in diferite domenii industriale. Ca urmare, produse fabricate in Romania circula sub alte etichete, internationale. Putem admite ca o parte a cimentului, a altor produse sa poarte marci straine, dar se impune sa asiguram un raport convenabil intre acestea si altele, care sa poarte marca romaneasca. Aceasta marca romaneasca nu poate sa nu se identifice cu creativitatea romaneasca in domeniul informational.

Impreuna cu factorii politici de decizie, ANIS este glasul cel mai autorizat care se cuvine sa promoveze industria software ca element central al industriei tehnologiei, informatiei si comunicatiilor.

Daca acest lucru se va realiza, si cu certitudine se va realiza, ANIS va deveni un reper si o solutie a dezvoltarii industriei nationale de software, reprezentand si cel mai important element de comunicare si de cooperare cu organismele si companiile de profil internationale. Competenta, rigoarea si pasiunea investite in proiecte si programe de excelenta trebuie sa devina un model de probitate profesionala si de intelegere a adevaratului sens al progresului Romaniei.