Alocuţiune cu
prilejul aniversării Zilei Constituţiei, Bucureşti, 8 decembrie 1998
Sapte ani de la
adoptarea Constitutiei
Revolutia din
decembrie, de la care vom celebra in curand noua ani, a deschis, dupa o
jumatate de secol de abuz si dictatura, calea instaurarii statului de
drept in Romania. Legitimitatea noilor institutii a fost consacrata
prin vointa liber exprimata a cetatenilor care au adoptat, prin
referendum, la 8 decembrie 1991, Constitutia Romaniei.
Au trecut sapte ani
de atunci si se cuvine sa examinam acum modul in care s-au consolidat si
au fost transpuse in practica prevederile Legii fundamentale. Este
departe de orice indoiala ca astazi drepturile si libertatile
fundamentale ale cetatenilor sunt reale, iar accidentele in respectarea
acestor drepturi sunt sanctionate, chiar daca nu intotdeauna, cu
promptitudinea necesara. Relatiile ce exista intre diferitele institutii
si puteri ale statului urmeaza normele constitutionale. Incercarile de a
tensiona in mod artificial aceste relatii trebuie sa primeasca riposta
cuvenita.
Am parcurs, in acesti
sapte ani, doua mari etape electorale, dintre care cea din 1996 a dus la
o alternanta a puterii pe care institutiile statului si reprezentantii
acestora si-au asumat-o corect si constructiv. Au fost promovate legile
necesare punerii in aplicare a dispozitiilor constitutionale, creandu-se
institutii noi, cum este Avocatul Poporului. Au fost adoptate legile de
functionare ale Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de
Informatii Externe si Serviciului de Protectie si Paza, prin care
controlul parlamentar asupra acestora a fost intarit. Adoptarea legilor
referitoare la domeniul public si la finantele publice locale,
dezbaterea legilor privitoare la raspunderea ministeriala si la statutul
functionarului public reprezinta tot atatea progrese recente in
constructia institutionala care este menita sa intregeasca si sa
consolideze statul de drept si legea fundamentala a Romaniei.
In tot acest proces,
Curtea Constitutionala a jucat si joaca in continuare un rol esential,
prin controlul constitutionalitatii legilor, inclusiv a legilor prin
care sunt aprobate ordonantele Guvernului. Prestigiul acestei institutii
a sporit in mod semnificativ prin competenta si experienta membrilor sai.
Inalta magistratura a Curtii Constitutionale are o influenta benefica in
viata publica a tarii.
Jocul politic nu
poate deveni un joc cu Constitutia
Exista un curent de
opinie consemnat de sondaje, care vadeste o neincredere ingrijoratoare
in capacitatea unor institutii fundamentale ale democratiei, cum sunt
Parlamentul si partidele politice, de a solutiona problemele care ii
preocupa prioritar pe cetateni. Este obligatia fundamentala a acestor
institutii de a-si examina cu luciditate si spirit critic prestatia si
modul in care reusesc sa explice cetatenilor initiativele lor, sa-i
cointereseze pe acestia in promovarea acestor initiative.
Nu este vorba aici de
interesul de grup al unuia sau altuia dintre partidele parlamentare, ci
de un interes comun major, acela de a consolida increderea populatiei in
aceste componente definitorii ale democratiei care sunt pluralismul
politic si Parlamentul. Este obligatia fundamentala a autoritatilor
statului sa se faca respectate de cetateni dovedind ca respecta ele, in
primul rand, interesele, drepturile si libertatile fundamentale ale
cetatenilor consfintite prin Constitutia Romaniei.
Exista si forte
politice care, departe de a fi interesate in cresterea prestigiului
institutiilor democratice, sunt, dimpotriva, preocupate sa le diminueze
credibilitatea. Exista oameni politici care vorbesc deschis despre
intentiile lor de a crea lagare de concentrare, despre procese sumare
desfasurate in 24 de ore, despre desfiintarea unor partide politice si
prigonirea adversarilor politici, despre transformarea stadioanelor in
locuri de judecata si de executie, despre confiscari discretionare de
averi. Cu alte cuvinte, se propune cetatenilor sa renunte la democratie,
la separarea puterilor in stat, la garantarea libertatii persoanei, a
proprietatii, la prezumtia de nevinovatie. Ni se propune sa renuntam la
respectul fata de altii si la respectul fata de noi insine. Ni se
propune sa promovam conflictul in tara si cu tari vecine, inlocuind buna
intelegere si cooperarea cu ura si sovinismul.
Poate ca acesti
oameni, luati de valul unor revanse personale si imbatati de patimi
politice, nu realizeaza ce spun. Astfel de oameni nu au ce cauta in
politica. Daca insa, ei cred ce spun, atunci ne aflam in fata unei lipse
de responsabilitate foarte grave care impune o reactie imediata si ferma
a intregii clase politice, indiferent ca se afla la putere sau in
opozitie, ca si din partea societatii civile, amenintate direct de
asemenea programe politice.
Vinovatia unor astfel
de atitudini politice apasa, in egala masura, asupra celor care le
practica, dar si asupra celor care ar dori sa se foloseasca de ele pe
tacute sau care le favorizeaza prin indiferenta. Jocul politic nu este
si nu are voie sa devina un joc cu Constitutia.
Rostul Constitutiei
este tocmai acela de a institui normele si regulile dupa care se
organizeaza exprimarea si transpunerea in practica a vointei majoritatii,
eliminand arbitrariul si bunul plac din viata publica. Nu este admisibil
ca partide cu reprezentare parlamentara sa se faleasca cu proiecte care
submineaza aceasta democratie, sa ameninte fatis cu reinstaurarea
dictaturii, sa predice discriminarea, sa ravneasca la o mascarada de
justitie asa-zis populara.
In decembrie 1989,
mii de romani si-au riscat viata pe strazile Timisoarei, la Bucuresti,
la Sibiu, la Brasov, la Cluj, ca si in alte orase, pentru ca dictatura,
represiunea, politia politica, teama si ura sa nu-si mai afle locul
printre noi. Este datoria institutiilor statului de drept, dar si a
societatii civile, sa condamne si sa traga la raspundere pe cei care azi
ameninta fatis cu represiunea si cu dictatura, pe cei care vor sa
reinstaureze in Romania teama si ura. Intotdeauna, dictaturile s-au
hranit din ingaduinta institutiilor democratice si din apatia societatii
civile. Eu am incredere si in forta societatii civile, si in fermitatea
institutiilor statului de drept. Vom sti impreuna sa punem stavila celor
care ameninta democratia si libertatea atat de greu cucerite.
Una din formele cele
mai periculoase ale gherilei contra institutiilor statului, dezvoltata
recent de unii lideri de opinie, incearca sa acrediteze ideea disolutiei
autoritatii statului roman si a pretinsei sale incapacitati de a pastra
integritatea si unitatea Romaniei. In calitate de garant – definit
astfel prin Constitutie – al independentei nationale, al unitatii si
integritatii teritoriale a statului roman, declar solemn, in fata
acestei inalte Curti si in fata tuturor cetatenilor tarii, ca nu voi
admite niciodata ca unitatea si integritatea teritoriala a tarii sa fie
puse in discutie si voi veghea ca dispozitiile Constitutiei si legea
sigurantei nationale sa fie aplicate cu strictete in timpul mandatului
meu.
Spectrul disolutiei
si dezintegrarii pe care il agita unii acum in opinia publica are o
tinta falsa. Nici Romania in intregul ei, nici vreo parte din teritoriul
acesteia nu sunt si nu pot fi obiect de confruntare teritoriala sau
etnica. Daca asemenea drame se petrec, din pacate, in vecinatatea
noastra, aceasta este tocmai marturia unui grav deficit de democratie –
pe care tara noastra, prin intelepciunea cetatenilor ei, l-a depasit.
Nu trebuie sa ne
lasam inselati de diversiuni care nu au alt scop decat acela de a ne
face sa ne macinam energia in nelinisti sterile. Suntem datori sa
formulam un avertisment sever la adresa acelor forte care incearca sa
descurajeze, amenintand cu spectrul disolutiei si dezintegrarii o tara
confruntata cu dificultatile reformei, dar care, cu mult curaj si
inteligenta, are toate sansele de a depasi aceste dificultati. Este
vadit faptul ca tocmai aceia care se lasa manati de interese straine de
cele ale tarii incearca sa exploateze patriotismul cetatenilor Romaniei
pentru a semana vrajba, teama si neincrederea in viitorul nostru
democratic.
Dupa jertfele si
truda generatiilor succesive, dupa patimirile indu-rate sub dictaturi,
dupa sacrificiile din zilele Revolutiei din decembrie 1989, cetatenii
Romaniei au dreptul sa munceasca si sa traiasca in liniste, fara teama;
au dreptul sa-si asume un destin izvorat din propria optiune si care sa
raspunda propriilor aspiratii.