Expunere la Conferinţa Internaţională Caspian Energy to Europe, Bucureşti, 27 septembrie 1998 

 

Necesitatea unui coridor sudic

Sunt convins ca proiectul pe care il promovam acum pentru asigurarea transportului de resurse energetice este un demers pragmatic, ferm, cu certe perspective de reusita in beneficiul Europei mileniului trei.

Resursele din zona caspica reprezinta un tezaur energetic care poate fi valorificat in interesul comun al statelor dintr-o vasta arie geografica. Toti cei implicati in acest proiect  avem vointa si putinta de a demonstra ca drumul de la vorbe la fapte poate fi parcurs rapid si benefic. Intalnirile bilaterale sau trilaterale la cel mai inalt nivel desfasurate in ultima perioada in legatura cu proiectul TRACECA, precum si recenta Conferinta de la Baku au confirmat importanta implinirii acestui deziderat.

Necesitatea construirii unui coridor sudic pentru transportul de resurse energetice intre Asia Centrala si Europa Centrala este unanim recunoscuta. Ceea ce urmareste programul TRACECA este crearea unor trasee complementare si nu exclusive.

Valorificarea performanta a acestui urias potential de titei si gaze presupune, in mod evident, deschiderea unei rute sigure de transport, in conditiile in care Marea Caspica este in mod natural o mare inchisa. Nu intamplator ma refer si chiar insist asupra importantei securitatii cailor de transport de resurse energetice. Existenta in regiune a unor potentiale zone de conflict care ar perturba sau compromite o derulare fireasca a unui astfel de transport nu poate fi ignorata. In acest sens, am propus sefilor de state din regiune incheierea unui acord international privind securitatea transportului de hidrocarburi, conceput dupa modelul acordului deja existent pentru transporturile aeriene. Consider ca un astfel de acord este esential pentru ca eventualele conflicte regionale sa nu afecteze acest flux energetic.

 

Portul Constanta – cap de pod pentru zona europeana

Oferta romaneasca privitoare la deschiderea si consolidarea unui coridor sudic, ca ruta de transport Est-Vest pentru resursele de la Marea Caspica propune folosirea, drept cap de pod pentru zona europeana, a portului Constanta. Hidrocarburile care vor ajunge aici prin Marea Neagra pot fi transportate mai departe prin conducte, dar si pe alte cai, dat fiind ca exista deja o retea complexa de transport feroviar si rutier, catre Europa Centrala si de Vest.

Aceasta ruta prezinta o serie de avantaje fata de alte trasee posibile. Ele se refera la realitati geografice, politice si economice specifice Romaniei.

Argumentul geografic isi are forta lui incontestabila intr-un astfel de proiect. Stiti, probabil, ca Romania este situata in centrul Europei, la aceeasi distanta de 2500 de km. fata de extremitatea vestica, de extremitatea nordica si de extremitatea estica a continentului.

La fel de evident este, in acest context, ca ruta de transport energetic dinspre Marea Caspica spre Europa Centrala pe care o propunem este cea mai scurta si, mai mult decat atat, nu intampina dificultati de relief. Practic, pe teritoriul Romaniei, se vor putea intersecta principalele coridoare europene de transport.

Perspectiva din ce in ce mai solid conturata a refacerii celebrului Drum al matasii poate dezvolta un potential de comunicare continentala intre Oceanul Pacific si Oceanul Atlantic bazata pe importanta de odinioara a acestui traseu, amplificata de atributele modernitatii.

 

Securitatea cailor de transport energetic

Din punct de vedere politic, Romania reprezinta un solid pilon de stabilitate regionala. S-ar putea ca un asemenea argument sa para nepotrivit intr-o expunere cu caracter mai degraba tehnic. Cred insa ca este necesar sa tinem cont de adevarul unei afirmatii binecunoscute in lumea petrolistilor, potrivit careia conductele trec prin zone stabile si pe oriunde trec conducte de transport de petrol si gaze ele aduc stabilitate. Din acest punct de vedere, Romania este un spatiu sigur, in conditiile in care evolutiile din ultimii ani au demonstrat ca ea este o democratie functionala si stabila, cu o politica externa rationala si previzibila. Echilibrul politic intern, relatiile politice consolidate la nivel diplomatic cu tarile vecine, crearea unui sistem legislativ la standarde europene constituie elemente convingatoare pentru recunoasterea acestui statut al Romaniei.

Pe de alta parte, cred ca putem extinde acest context si asupra dimensiunii economice. Romania este stat membru sau asociat la marile organizatii economice din Estul si Vestul Europei: CEFTA, OCEMN, Comisia Dunarii, Uniunea Europeana.

Sistemul energetic romanesc dispune de o larga infrastructura de transport si distributie a energiei. Constanta, cel mai mare si mai activ port la Marea Neagra, are o capacitate importanta de operare atat in domeniul petrolului, cat si al altor marfuri. Portul Constanta are acces, prin Canalul Dunare-Marea Neagra, la artera navigabila trans-europeana Dunare-Main-Rin. Guvernul roman aplica in acest moment un program de dezvoltare a unei retele de zone libere la Marea Neagra (inclusiv zona Portului Constanta), precum si de-a lungul Dunarii.

In Romania exista sisteme de conducte care formeaza cea mai complexa retea de legaturi intre sursele de petrol romanesti si cele din import, dupa cum exista si un sistem complex de rafinarii, de combinate petrochimice si o piata interna importanta de produse petrochimice.

Nu trebuie sa omitem nici argumentul pe care il ofera traditiile romanesti in domeniu. Aceste traditii privesc toate elementele care sunt legate de productia de petrol si de gaze. Exista o traditie de peste o suta de ani in prospectiunea, explorarea si exploatarea petrolului; o experienta de mai multe decenii in prelucrarea produselor petroliere si a gazelor si, prin urmare, un know-how care poate fi transferat.

Sunt premise pe care le consider suficient de convingatoare pentru o colaborare mai intensa cu toti partenerii straini interesati de realizarea acestor proiecte, pentru o relatie parteneriala care sa conduca la investitii pe termene medii si lungi, prin infiintarea unor companii mixte cu firme romanesti si, nu in ultimul rand, prin utilizarea tuturor facilitatilor pe care Romania le ofera.

Romania considera ca zona Marii Caspice nu trebuie sa fie un punct terminus, ci un nod de comuncatii. Prin TRACECA, prin noul Drum al matasii, Romania intelege sa se intalneasca cu marile drumuri continentale catre Oceanul Pacific, Oceanul Indian si Oceanul Atlantic. Avem sansa de a deschide un nou si performant orizont de comunicare, de pace si prosperitate. Am deplina convingere ca vointa si eforturile comune vor face ca, in viitorul apropiat, aceste generoase proiecte sa insemne inceputul unei ere noi pentru civilizatia si bunastarea lumii moderne.