Alocuţiune la deschiderea sesiunii plenare a Adunării Parlamentare a Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (AP-OCEMN), Bucureşti, 24 iunie 1998 

 

Convergente traditionale in stravechiul spatiu pontic

Romania are satisfactia de a fi gazda acestei importante reuniuni, a 16-a sesiune plenara a Adunarii Parlamentare a Organizatiei de Cooperare Economica a Marii Negre.

Semnificatia acestei sesiuni, in al cincilea an de existenta a cooperarii institutionalizate dintre tarile noastre si la mai putin de o luna de la reuniunea de la Yalta, care a decis o structurare superioara a acestei organizatii, este evidenta pentru toti cei care au investit atata energie si cordialitate in constructia unui spatiu esential de colaborare in regiunea Marii Negre.

Am inteles cu totii mai bine, in ultimii ani, ca aceasta initiativa corespunde deopotriva unei logici traditionale si unei logici a viitorului. Spatiul pontic, deschis catre Mediterana si catre Orient este, intr-adevar, un spatiu de convergente si de schimburi economice cu o traditie de milenii. Lumea contemporana redescopera tot mai mult aceste stravechi drumuri ale istoriei si le confera sensuri imbogatite, in perspectiva tot mai apropiata a globalizarii economiilor si civilizatiilor.

 

O lume deschisa, a comunicarii si a interferentelor

Dinamica accelerata a constructiei unei lumi globalizate se bazeaza pe complementaritati autentice, pe o viziune a spatiilor de comunicare, pentru care Marea Neagra este un spatiu privilegiat.

Aceasta complementaritate interna a spatiului pontic ii confera o dimensiune contemporana esentiala, aceea a unei lumi deschise, care traieste prin comunicarea si interferenta cu civilizatiile limitrofe.

Vocatia esentiala pe care aria Marii Negre si-a asumat-o din totdeauna, de punte intre Europa si Asia, intre Baltica si Mediterana, este evidenta aici, in Romania, unde Dunarea deschide calea Europei Centrale catre marile Levantului si unde marile curente ale civilizatiei nu au incetat niciodata sa balizeze drumurile care leaga Anatolia de Bazinul Carpatic, Boemia de Peloponez, stepa ucraineana si Bizantul. Cooperarea economica, pe care tarile noastre o dezvolta, fructifica aceasta vocatie a comunicarii, pentru ca se articuleaza, programatic, cu alte organisme. Acordul de cooperare central-europeana – CEFTA si Uniunea Europeana sunt cele mai importante exemple in acest sens. Functia integratoare a cooperarii sprijina eforturile statelor candidate in realizarea standardelor de aderare la Uniunea Europeana si se inscrie inevitabil in  arhitectura unei mondializari pe cale de a se naste.

 

Cooperarea economica cere si o colaborare parlamentara

Fara indoiala, cooperarea economica este scopul major al organizatiei noastre. Dar poate oare exista cooperare economica fara colaborare politica? Mandatarii cetatenilor din tarile participante stiu mai bine decat oricine ca, fara suportul legislativ si politic indispensabil unui proiect atat de generos, cooperarea economica risca sa ramana intr-un registru minor, dominat de hazardul initiativelor intamplatoare.

Fara a deveni vreodata ingerinta, suportul si ocrotirea pe care raporturile politice le ofera relatiilor economice sunt esentiale. Din acest punct de vedere, cred ca putem afirma, fara a gresi, ca, devenind tot mai mult un spatiu de cooperare economica, Marea Neagra este si un spatiu de colaborare politica, generator de dialog si de securitate pentru intreaga regiune.

Progresele notabile inregistrate in dialogul politic din aria pontica sunt cunoscute si apreciate. Romania se mandreste cu faptul de a fi contribuit si ea la acest progres, prin excelentele relatii bilaterale dezvoltate cu toti partenerii din OCEMN, ca si prin structurarea de acorduri trilaterale, menite sa consolideze climatul de colaborare regionala atat de necesar.

 

Spatiu generator de stabilitate si securitate

Sustinand in mod deosebit acordurile trilaterale de colaborare in domeniul combaterii traficului ilicit si al criminalitatii organizate, Romania le considera absolut necesare pentru dezvoltarea unui climat propice largirii cooperarii economice dintre tarile noastre.

Cooperarea economica sufera cea dintai de pe urma retelelor transfrontaliere de organizare a migrarilor ilegale, a muncii la negru, a economiei subterane, a comertului ilicit. Un mediu sanatos de afaceri este prima conditie a unei colaborari economice intre parteneri de incredere, care doresc sa se simta in siguranta, ei si banii pe care ii investesc.

Cooperarea economica presupune insa si multiplicarea raporturilor umane, o mai buna cunoastere reciproca, un dialog fertil si constant, inclusiv asupra schimbarilor survenite in peisajul economico-financiar al tarilor noastre.

Din toate aceste motive, Organizatia de Cooperare Economica a Marii Negre este menita sa puna temelia unei dezvoltari durabile a regiunii pontice. Daca proiectul nostru va reusi, spatiul pontic si cele adiacente vor fi o zona de intelegere si de solidaritate activa, cu o dinamica dedicata modernizarii si prosperitatii. Chiar prin aceste atribute, ea va putea fi si un spatiu generator de stabilitate si securitate, o regiune de echilibre statornice si de cooperare cordiala. Adunarea Parlamentara a Cooperarii Marii Negre are un rol crucial in construirea acestui viitor de colaborare si de pace.