Discurs la aniversarea a doi ani de la reluarea activităţii Bursei de Valori, Bucureşti, 21 noiembrie 1997 

 

Recuperarea tradiţiei burselor de acţiuni

Prin înfiinţarea Bursei de Valori, România a fost înzestrată cu o instituţie indispensabilă unei economii care traversează un proces de modernizare şi reformă, radical şi rapid. În anul 1995, odată cu prima şedinţă de tranzacţionare desfăşurată la Bursa de Valori, s-a recuperat tradiţia burselor de acţiuni din România, întreruptă cu brutalitate în anii comunismului.

Înainte de 1989, adevărata stare a economiei româneşti nu era cunoscută decât de foarte puţini, constituind unul dintre cele mai bine păzite secrete de stat. Astăzi descoperim că starea economiei era cunoscută mai ales de serviciile de informaţii. Am aflat şi din experienţa altor ţări foste comuniste că starea economiei din acea perioadă rezultă cel mai clar din arhivele serviciilor secrete. Din fericire, vremurile acelea au trecut şi astăzi, starea economiei nu mai poate fi ascunsă. Încercările de cosmetizare din trecutul apropiat nu au reuşit să eludeze realitatea. Au reuşit, din păcate, să îngreuneze confirmarea României ca partener viabil al organismelor financiare internaţionale.

 

Creşterea numărului de societăţi cotate la Bursa de Valori

Dinamizarea procesului de privatizare din ultimul an a făcut ca numai în câteva luni numărul societăţilor cotate la Bursa de Valori să crească de peste patru ori. Ca barometru principal al pieţei bursiere, aceasta şi-a asumat un rol benefic, contribuind la însuşirea, de către un număr crescut de manageri, a principiilor gândirii economice moderne, prin organizarea de cursuri, seminarii şi conferinţe. Este un lucru extrem de important, pentru că o mare problemă a României, în momentul de faţă, este lipsa unui management modern. Dacă Bursa de Valori este ca un copil care trebuie încurajat, nu înseamnă să-l mângâiem pe creştet, fără să-i spunem realitatea. Ar fi cea mai mare greşeală ca, de dragul unei aniversări, să eludăm adevărul.

Preţurile scăzute, înregistrate în aceste zile, pot constitui o bază de pornire pentru investitori care au ocazia să-şi clădească un portofoliu de plasamente cu perspective. Pe de altă parte, însă, şi aceasta ne îngrijorează, ele trag un semnal de alarmă cu privire la starea economiei româneşti şi la necesitatea de a găsi, cu pricepere, cu imaginaţie, soluţii noi la probleme noi.

În discuţiile pe care le am cu investitori străini, atrag atenţia asupra dorinţei noastre de a face transparent procesul de privatizare. S-a luat iniţiativa ca FPS să coteze la Bursă întreprinderile, dar, din cauza lipsei de capital, preţul acestor acţiuni are o valoare mult prea scăzută şi trebuie găsite investiţii de portofoliu. Nu este menirea mea de a sugera acest lucru, dar adresez totuşi un apel specialiştilor să găsească acele soluţii pentru ca activitatea Bursei să reflecte cu adevărat starea economiei româneşti, aşa cum este ea, fără să exagereze, dar nici să diminueze aceste valori prin cotarea scăzută a acţiunilor.

 

Legislaţie modernă şi stabilă

Pentru ca o instituţie să funcţioneze corespunzător are nevoie de un cadru legal corespunzător, bine gândit şi mai ales stabil. Legiferarea cât mai grabnică a unor norme ferme, conform proiectelor care acum se află în Parlament, este indispensabilă pentru continuarea cu succes a procesului de reformă şi este cerută de însăşi societatea românească.

Activitatea Bursei de Valori va înregistra, cu siguranţă, în scurt timp, un progres al economiei româneşti, pe care îl aşteptăm cu toţii. Numai în aceste condiţii Bursa de Valori va putea obţine şi o poziţie de frunte în rândul celor mai dinamice Burse din Europa Centrală şi de Est, iar România va putea spera, cu legitimitate şi acoperire, să se integreze economic în structurile europene. Toată lumea recunoaşte că am îndeplinit criteriile politice pentru integrare, de la criteriile ţinând de situaţia generală a instituţiilor democratice şi respectarea drepturilor omului la cele care sunt legate de stabilitatea internă şi conturează România ca un pilon de stabilitate regională. Dar nu am îndeplinit şi criteriile economice indispensabile integrării.

Prezenţa mea aici este menită să dea încredere celor care investesc şi celor care tranzacţionează la Bursă. Statul român va sprijini această instituţie esenţială a economiei de piaţă.

Timp de patru ani, neîncetat, am pledat pentru folosirea instrumentelor economiei de piaţă. Constatăm acum că România, ca şi toate ţările foste comuniste au creat instituţiile democratice, ale statului de drept şi ale economiei de piaţă. Nu înseamnă că automat aceste instituţii funcţionează la parametrii pentru care au fost construite, astfel că realizarea acestui deziderat constituie obiectivul principal al noii etape, de post-tranziţie, în care ne aflăm.

Este nevoie de un efort general pentru ca stabilitatea sistemului financiar românesc să fie confirmată de transformări în economia reală. Parlamentul, prin asigurarea cadrului legislativ; Guvernul, printr-o acţiune hotărâtă, mult mai fermă şi mult mai bine organizată în domeniul reformei economice; managerii, de la nivelul central până la nivelele cele mai mici; întreprinzătorii mici şi mijlocii sunt chemaţi să construiască acea solidaritate colectivă a acţiunii, singura în măsură să încoroneze efortul nostru general şi sacrificiile unui întreg popor care suportă şi plăteşte costurile reformei.