Alocuţiune la
reuniunea anuală a Forumului oamenilor de afaceri din cadrul Cooperării
Economice a Mării Negre, Istanbul, 28 aprilie 1997
Cooperare pentru
stabilitate
Organizarea acestei
reuniuni a Cooperării Economice a Mării Negre răspunde dorinţelor
statelor de pe ţărmul Mării Negre de a da o nouă dimensiune dezvoltării
fiecărei ţări în parte, cât şi relaţiilor dintre acestea. Dialogul
început la Bucureşti, la precedenta reuniune a Forumului Oamenilor de
Afaceri, a pus în evidenţă interesul considerabil acordat perspectivelor
promiţătoare de colaborare pe care le oferă Cooperarea Economică a Mării
Negre.
Cu secole în urmă,
Aristotel spunea că locuitorii ţărilor cu ieşire la mare au un foarte
dezvoltat simţ comercial. Mult mai târziu, un gânditor din secolul al
XIX-lea, Mahan, susţinea că puterea unui stat depinde de ieşirea sa la
mare şi de modul în care ştie să valorifice acest potenţial. Cu atât mai
importantă este această putere când statele colaborează pentru a da
stabilitate zonei în care convieţuiesc.
Să nu uităm nici
valoarea de simbol a reuniunii noastre de astăzi. Pentru că tot în acest
oraş, la 25 iunie 1992, cele 11 ţări din regiune au iniţiat Cooperarea
Economică a Mării Negre. Se împlinesc cinci ani de când eforturile
noastre au dus la dezvoltarea fără precedent a schimburilor comerciale
şi avem toate motivele să privim cu încredere perspectiva ca ele să se
multiplice în anii următori.
Cooperarea Economică
a Mării Negre se impune, în acelaşi timp, ca un factor de promovare a
relaţiilor de bună vecinătate, de consolidare a instituţiilor
democratice din această parte a continentului, devenind un element
important pentru stabilitatea europeană. Stabilitatea în zonă face
posibilă construirea unei legături benefice între continentul european
şi regiunile învecinate atât în plan economic, cât şi politic. Am în
vedere Zona Mării Caspice, Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi partea
de Sud-Est a Mediteranei. România apreciază în mod cu totul deosebit
interesul şi spijinul pe care Uniunea Europeană, OSCE, Consiliul Europei,
Comisia Economică a ONU le acordă cooperării dintre statele CEMN.
Banca pentru Comerţ
şi Dezvoltare a Mării Negre
Pornind de la acest
fundament, deja existent, reuniunea actuală are menirea să aprofundeze
domeniile prioritare în care primele proiecte şi programe au început să
capete dimensiuni concrete. Aceste domenii prioritare se numesc: energie,
telecomunicaţii, agricultură şi agro-industrie, infrastructuri de
transport, protecţia mediului şi ultimul, dar nu cel din urmă, turismul.
Suntem cu toţii
conştienţi că succesul acţiunilor statelor participante şi dezvoltarea
relaţiilor noastre de cooperare depind în bună măsură de implicarea
capitalului privat, fie el din zonă, fie din afara ei. Este aşadar
necesar ca fiecare stat membru să găsească mijloace adecvate pentru
cointeresarea investitorilor unor obiective de interes comun.
În acelaşi timp,
întâlnirea de aici, de la Istanbul, are loc cu numai câteva zile înainte
de inaugurarea oficială a Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării
Negre. Crearea acestui nou organism financiar internaţional are o
dublă importanţă pentru viitorul cooperării în această zonă. În primul
rând, ea va deţine cheia declanşării mecanismelor de evaluare a
proiectelor care vor fi finanţate din resursele sale. În al doilea rând,
prin însăşi existenţa sa, Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării
Negre este un factor de încurajare a participării oamenilor de afaceri
din toată lumea la proiectele din această regiune.
Combaterea criminalităţii
transfrontaliere
Guvernul României este angajat într-o
amplă acţiune de înfăptuire a reformei, prin crearea unui cadru
legislativ necesar dezvoltării cât mai rapide a sectorului economic
privat şi atragerii investiţiilor străine. Reprezentanţii români la
această conferinţă vor expune, la reuniunea consacrată României,
perspectivele de dezvoltare ale ţării noastre şi oportunităţile pe care
noua legislaţie românească le oferă investitorilor străini.
În acelaşi timp, conducerea statului
român este preocupată de iniţierea şi desfăşurarea în ritm intens a unei
vaste acţiuni de combatere a corupţiei, a traficului de influenţă, a
crimei organizate, a spălării banilor murdari, a traficului de droguri
şi arme, a terorismului. Ştim foarte bine că, fără reducerea şi
contracararea acestor fenomene, nu poate fi vorba de condiţii favorabile
pentru o dezvoltare economică sănătoasă şi nu poate fi vorba nici de o
viaţă socială normală. Aceste adevărate flagele ale
lumii contemporane se dezvoltă însă la scară mondială. Iată de ce
atribui o deosebită însemnătate extinderii relaţiilor noastre de
colaborare în cadrul Cooperării Economice a Mării Negre şi adresez un
apel tuturor statelor care fac parte din această organizaţie, pentru a
ne coordona eforturile în lupta împotriva crimei organizate
transfrontaliere.
Noi proiecte
regionale
Împreună cu celelalte
ţări din zonă, România va participa la punerea în aplicare a proiectelor
regionale, în special în domeniile infrastructurilor energetice, de
comunicaţii şi transporturi, agriculturii, turismului, protecţiei
mediului înconjurător. În domeniul transporturilor, România este
deosebit de interesată de proiectele care privesc dezvoltarea
infrastructurilor pe axa Europa Occidentală şi Centrală – Marea Neagră –
Caucaz – Caspica – Asia Centrală.
România s-a dovedit a
fi o prezenţă activă în procesul de elaborare a documentului juridic
care are ca scop transformarea CEMN într-o organizaţie subregională de
cooperare economică, în vederea creşterii eficacităţii activităţilor
acesteia şi a stimulării raporturilor ei cu alte organizaţii şi
instituţii internaţionale.
Suntem interesaţi să
participăm la procesul de constituire şi de stabilire a unei zone CEMN
de comerţ liber, ca parte a arhitecturii europene de liber schimb. Se
poate spune că am făcut deja un pas decisiv în această privinţă prin
Acordul de comerţ liber dintre România şi Turcia. El va fi semnat mâine,
29 aprilie 1997.
Privind spre viitor,
putem afirma, fără teama de a greşi, că nu poate fi concepută o lume a
schimburilor comerciale între state marcate de prejudecăţile
protecţionismului economic. Numai împreună putem contribui la
prosperitatea şi dezvoltarea durabilă a statelor noastre. Numai împreună
putem construi arhitectura stabilităţii lumii viitoare. Numai împreună
putem reuşi să ne îndeplinim visele şi năzuinţele, pentru că numai
împreună suntem puternici.