Discurs la simpozionul Euromoney, Bucureşti, 6 martie 1997 

 

Criza de capital

Reuniunile cu caracter economic şi financiar se succed acum la Bucureşti în ritm rapid. Aceasta arată că Bucureştiul, mult timp uitat, devine un loc atractiv. Atunci când numărul băncilor va fi mai mare decât cel al conferinţelor, semnalul va fi şi mai bun.

Fraudele şi gravele distorsiuni din domeniul economico-financiar nu au fost aproape niciodată abordate cu sinceritate, competenţă şi responsabilitate. Suportăm în plus handicapul lipsei de comunicare cu organismele internaţionale şi cu oamenii de afaceri străini în măsură să se implice şi să dinamizeze procesul de reformă economică.

Factorii de decizie din sfera economico-financiară vor trebui să promoveze şi să realizeze cât mai convingător o schimbare  a politicii economice, pentru ca oferta României pe piaţa de capital să genereze  înţelegere şi interes din partea mediilor politice, economice şi financiare internaţionale.

Programul de reformă economică a primit recunoaşterea organismelor internaţionale implicate în derularea lui. Nu putem omite uriaşele costuri pe care le impune realizarea reformei. Un sprijin extern consistent este indispensabil. Noi nu solicităm acest sprijin sub forma unui ajutor. Noi avem de propus o afacere serioasă şi cei care au curajul să investească acum vor fi şi cei avantajaţi.

 

Cadru investiţional atractiv

Criza de capital cu care se confruntă economia românească nu poate fi depăşită decât prin atragerea unor investitori de anvergură. Tocmai de aceea, asigurarea unui cadru investiţional cât mai avantajos pentru capitalul extern este un obiectiv prioritar. Parlamentul a legiferat posibilitatea investitorilor străini înregistraţi ca persoane juridice în România de a deţine în proprietate terenul pe care urmează să-şi desfăşoare activitatea. În perspectivă imediată, vor fi luate măsuri de demontare a sistemului birocratic centralizat, asigurarea transparenţei în procesul de privatizare şi derularea acestuia după regulile şi cu instrumentele specifice economiei de piaţă.

Acordarea unor facilităţi suplimentare investitorilor străini este de natură să facă piaţa românească mai tentantă. Dar şi aici este clar că sistemul de concurenţă îşi va spune cuvântul. În acest sens va trebui consacrată preeminenţa valorii investiţiilor faţă de preţul de vânzare în procesul de privatizare. În ceea ce priveşte investitorii de portofoliu pe pieţele de capital, sunt aşteptate schimbări legislative care să garanteze o formă de confort a investitorilor financiari minoritari prin structuri care vor asigura o administrare conformă standardelor occidentale.

Nu putem omite necesitatea unor reglementări care să garanteze repatrierea profitului din capitalul investit şi revizuirea drastică a sistemului fiscal.

 

Însănătoşirea sistemului bancar

În acest context, se impune o politică de însănătoşire a sistemului bancar printr-un program coerent de reformă. Există încă prea multe elemente de natură să greveze asupra activităţii băncilor, iar unele dintre ele, cele mai grave de altfel, au condus la colapsuri de proporţii. Aceste cazuri trebuie să rămână excepţii, deşi faptul că se recunoaşte falimentul unei bănci arată, mai degrabă, însănătoşirea sistemului bancar.

S-a acţionat deja, cu succes, pentru a asigura o independenţă reală a Băncii Naţionale. Nu se va mai repeta situaţia în care fostul guvern a obligat Banca Naţională să facă emisiuni cu acoperire fictivă. Este necesară şi crearea unor premise solide pentru ca Banca Naţională să-şi poată exercita funcţia de control al băncilor comerciale. Pe de altă parte, este esenţial ca procesul de privatizare a băncilor să înceapă pe baza unei legi clare, să existe garanţiile unei proceduri echitabile pentru toţi investitorii interesaţi şi o disciplină financiară autentică, protejată de orice element discriminatoriu.

Se ştie că România a început procesul de reformă reală cu mare întârziere faţă de alte ţări foste comuniste din Europa Centrală şi de Est. Programul actual de reformă şi în general programul politic al noii guvernări urmăresc, în mod esenţial şi decisiv, obiective care ţin de interesul nostru naţional. Programele de restructurare economică, de atragere a investiţiilor străine şi de reformă a sistemului bancar reprezintă componente imuabile ale atingerii acestor obiective.

 

Oferte de privatizare

Faptul că insistăm ca oferta noastră să fie înţeleasă, în adevăratul ei sens şi la adevăratele ei dimensiuni, ca şi faptul că insistăm în promovarea unei noi oferte de privatizare şi investiţii în România nu trebuie înţelese ca demersuri de circumstanţă. Suntem sinceri şi fermi în afirmarea eforturilor noastre de integrare, în spiritul valorilor pe care comunitatea europeană le-a instituit şi le promovează. Din moment ce ne identificăm şi ne regăsim în aceste valori, ne considerăm îndreptăţiţi să o spunem şi să aspirăm la o recunoaştere a acestei voinţe.

Am deplină încredere că vocaţia democratică şi europeană a României va fi înţeleasă şi respectată. Atunci când am fost ales, în urmă cu câteva luni, să conduc pentru un timp destinul politic al ţării mele, am primit nu numai o misiune politică, ci şi misiunea de a veghea la buna gestiune a intereselor unei populaţii de 23 de milioane de oameni, a unei ţări cu importante resurse naturale, dar mai ales cu resurse umane înalt educate. Situată într-o zonă geopolitică ce îi conferă o perspectivă deosebită, România este interesată să intre în circuitul firesc al valorilor economice şi sociale. Iată de ce, pentru mine, a fi patriot astăzi înseamnă nu numai a scrie poezii, a face filozofie sau istorie în spirit patriotic, ci înseamnă a fi un bun manager şi a contribui la o mai bună organizare şi valorificare a bogăţiilor şi şanselor pe care România le are.