Mesaj către ţară
pentru sprijinirea luptei împotriva corupţiei şi crimei organizate,
Bucureşti, 8
ianuarie 1997
Împotriva corupţiei
şi abuzurilor
În fiecare zi, din
buzunarul fiecăruia dintre noi sunt furaţi bani. În fiecare zi, din
avuţia naţională sunt înstrăinate în interes personal bunuri şi valori.
În fiecare zi, România devine mai săracă, bugetul statului devine mai
fragil şi viitorul nostru mai nesigur. În fiecare zi, sume imense de
bani sunt deturnate din mersul lor firesc şi intră în conturile unui
grup de oameni restrâns, dar din ce în ce mai puternic. În ultimii şapte
ani, aceşti oameni au pătruns în toate structurile puterii, în fostele
guverne, în fostele parlamente, în jurul fostului preşedinte, în
justiţie, în poliţie, în armată, în serviciile speciale, în lumea
bancară.
Am fost ales preşedinte în urma unei
campanii care a pus pe primul plan problema corupţiei generalizate care
macină România. Iar în ultima lună am fost întrebat de
multe ori ce voi întreprinde concret pentru eliminarea acestui flagel. A
venit momentul să ofer un răspuns acestor întrebări.
Am afirmat mereu că
vom putea finanţa proiectele de protecţie a celor mai săraci dintre noi
prin banii obţinuţi din diminuarea drastică a economiei subterane de tip
mafiot. Începem acum acţiunea de recuperare a banilor dumneavoastră.
Prin această campanie mai urmărim un obiectiv, cel puţin la fel de
important ca acela material. Vrem să refacem autoritatea instituţiilor
statului. Vrem să redăm oamenilor cinstiţi din această ţară încrederea
în ei înşişi. Vrem să redăm oamenilor care se spetesc pentru fiecare
bănuţ convingerea că drumul muncii cinstite este singurul adevărat şi
că toate celelalte sfârşesc rău. Vrem să insuflăm tinerilor dorinţa de a
munci şi a trăi din muncă şi să stârpim odată pentru totdeauna ideea
îmbogăţirii prin furt sau prin înşelăciune.
Încă din primele zile
ale mandatului meu am solicitat instituţiilor abilitate ale statului o
informare completă privind dimensiunile şi consecinţele corupţiei şi
criminalităţii organizate din România, privind cauzele care au blocat
cursul dosarelor penale în fază de urmărire sau de judecată şi motivele
pentru care infracţiuni notorii, uneori petrecute sub ochii noştri,
nu-şi găsesc ani în şir vinovaţii.
Nici o amânare, nici
o favoare
Presei îi revine
meritul de a fi tras primul semnal de alarmă în legătură cu aceste
fenomene devastatoare pentru viaţa noastră de fiecare zi şi pentru
viitorul copiilor noştri. Din păcate, situaţia reală, aşa cum mi-a fost
dat să aflu cu mijloacele pe care le are la îndemână şeful statului,
este mai gravă decât am putea crede citind ziarele sau privind la
televizor. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a ajuns la concluzia că
astăzi corupţia şi criminalitatea organizată reprezintă fenomene care
pun în pericol siguranţa naţională. Dacă lucrurile vor evolua în
direcţia în care evoluează acum, există riscul de a ajunge la o
dezorganizare economică şi monetară de proporţii sau, în plan social, la
violenţe şi atentate, la răfuieli publice de tip mafiot.
În faţa unei asemenea
provocări nu mai e timp decât pentru acţiune. Orice amânare ar fi
sinucigaşă. Iată de ce i-am chemat la Preşedinţie pe conducătorii
tuturor instituţiilor care au obligaţia să lupte cu criminalitatea şi
corupţia şi le-am cerut să pună capăt blocajelor, tergiversărilor şi
acuzelor reciproce. Am format, începând de ieri, un organism nou,
Consiliul Naţional de Acţiune Împotriva Corupţiei şi Crimei Organizate
în cadrul căruia aceste instituţii să acţioneze împreună, fără
intermediari, fără amânări. Coordonez personal acest organism şi răspund
de eficienţa lui.
În combaterea acestui
flagel al corupţiei nu vom ţine seama nici de poziţia socială, nici de
avere, nici de apartenenţa politică, nici de grade de rudenie. Vom ţine
seama numai de lege. Și vom începe cu cazurile cele mai grave.
Legea, mai presus de
toate
Mi s-a cerut, nu o
dată, destituirea unor demnitari care nu şi-au făcut datoria în lupta cu
aceste fenomene. Vor avea loc destituiri, dar de fiecare dată va trebui
să ţinem seama de procedurile legale şi de vinovăţiile individuale
corect stabilite. În orice caz, un lucru trebuie să devină clar:
pasivitatea organelor de stat abilitate prin lege să facă ordine nu este
altceva decât complicitate la corupţie. Ea va fi tratată ca atare.
Voi cere
Parlamentului ca legislaţia incompletă sau inadecvată să fie completată
sau modificată în cel mai rapid mod permis de regulile statului de drept.
Voi cere înăsprirea pedepselor pentru o serie de infracţiuni grave, a
căror frecvenţă a devenit periculoasă pentru ordinea publică. Dar
trebuie să fie limpede că nu ne putem ascunde nici o clipă în spatele
lipsei legilor pentru a amâna războiul cu corupţia sau cu criminalitatea
organizată. România are un Cod Penal şi numeroase legi speciale
prin care infracţiuni ca acelea despre care am vorbit sunt pedepsite de
multă vreme. Problema noastră este să aplicăm aceste legi fără a mai
amâna la nesfârşit soluţionarea dosarelor.
România a fost furată
începând de la graniţele ei, începând cu punctele vamale pe unde au
trecut şi încă mai trec mari cantităţi de mărfuri în regim de
contrabandă. Anual, cinci sute de miliarde de lei care ar fi trebuit să
ajungă la bugetul de stat şi mai apoi la alocaţiile pentru copii, la
ajutoarele sociale, în învăţământ sau în sănătate, ajung în buzunarele
unor contrabandişti.
Astfel de oameni fură
României demnitatea şi prestigiul internaţional. Investitori străini
serioşi şi importanţi s-au văzut nevoiţi în ultimii ani să plătească
mari sume de bani unor înalţi funcţionari ai statului pentru a li se
oferi posibilitatea să deschidă şi să dezvolte afaceri în România. De
multe ori ei pleacă şi investesc în alte ţări. În felul acesta suntem
lipsiţi de fonduri pentru retehnologizare, de locuri de muncă, de
credibilitate şi respect pe pieţele internaţionale de mărfuri sau de
capital.
Ca Preşedinte, am
datoria să coordonez personal această luptă, aşa cum Guvernul are
datoria să gestioneze corect şi în folosul dumneavoastră sumele pe care
le vom recupera. În acelaşi timp, însă, am şi obligaţia de a garanta
caracterul democratic al acestei acţiuni de amploare. Vrem să repunem
legea în drepturile ei, fără a prejudicia drepturile nici unei persoane,
fără a afecta imaginea nici unei instituţii. Nu vom începe o vânătoare
de vrăjitoare, ci un război de apărare. Inamicul e deja pe teritoriul
nostru, ne sleieşte resursele, ne nesocoteşte tradiţiile şi interesele
legitime, ne spune la ureche că orice încercare de împotrivire e în
zadar, că în România se fură şi se va fura mereu.
Intransigenţi şi cu
noi înşine
Mă adresez celor care
lucrează în procuratură şi justiţie, în poliţie, jandarmerie, organe de
control, servicii secrete, armată, în mod deosebit specialiştilor tineri,
cu rugămintea de a participa la această luptă împotriva corupţiei şi a
crimei organizate cu toată responsabilitatea, pentru a reda oamenilor
încrederea în instituţiile statului şi pentru a-şi apăra propria onoare.
Fac un apel special
către juriştii cu experienţă în domeniul avocaturii. Îi rog să-şi pună
pentru o perioadă de timp experienţa în slujba organelor de anchetă
penală şi a magistraturii care au nevoie de oameni calificaţi pentru a
face faţă perioadei care urmează.
Vă chem pe
dumneavoastră, milioane de femei şi de bărbaţi cinstiţi din România, să
punem capăt acestui flagel, vă chem să spunem nu cererilor de mită,
drogurilor, mărfurilor despre care ştim că provin din contrabandă. Vă
rog pe dumneavoastră să semnalaţi celor în drept orice abuz şi orice
infracţiune cu încrederea că maşinăria legii va începe să funcţioneze şi
în ţara noastră.
Am vorbit suficient
despre lege sau despre Constituţie. A venit timpul să le aplicăm în
litera şi spiritul lor.