Declaratia presedintelui Emil Constantinescu cu privire la tratatul de baza intre Romania si Ucraina

În legătură cu afirmaţiile domnului Traian Băsescu din cadrul emisiunii dedicate reuniunii la vârf a NATO de la Bucureşti din 31 martie 2008, Biroul de presă al dlui Emil Constantinescu, preşedintele României 1996 - 2000, este mandatat să facă următoarele precizări:

Dl. Traian Băsescu a atacat Tratatul de bază între România şi Ucraina, semnat în iulie 1997, dovedind necunoaşterea sau neînţelegerea prevederilor sale. Tratatul a slujit interesul general al consolidării securităţii europene, asemenea tratatelor similare încheiate în acea perioadă de Ucraina cu Polonia şi Germania, precum şi al Tratatului de bază dintre România şi Ungaria din 1996. Tratatul a slujit şi continuă să slujească interesul naţional al României din perioada în care a fost încheiat, precum şi în continuare din următoarele motive:

 - Tratatul a asigurat cadrul juridic pentru protejarea minorităţii româneşti (şi moldoveneşti) din Ucraina, căreia prin art. 13 al tratatului, i se garantau drepturi identice cu cele ale minorităţilor din România şi, în mod specific, identice cu cele garantate de statul român prin tratatul cu Ungaria pentru minoritatea maghiară din ţara noastră.

 - Tratatul a consemnat dorinţa părţilor de a coopera în plan general, dar în mod special în regiunile de la frontiera ambelor state, inclusiv prin cerarea unor euro-regiuni transfrontaliere sau prin asigurarea accesului reciproc la toate formele de învăţământ, inclusiv la cel universitar.

 - Tratatul a asigurat României liniştea şi securitatea la graniţa sa de est şi nord, convingând comunitatea internaţională că România este un furnizor de securitate şi un pivot al stabilităţii politice în estul Europei. Fără aceste asigurări, integrarea României în structurile euro-atlantice şi europene nu ar fi fost niciodată luate în discuţie. Alegaţiile dlui preşedinte Băsescu, după care tratatul cu Ucraina ar fi fost încheiat în condiţii „dictate de Kiev” este falsă, şi ca membru al Guvernului României din momentul încheierii tratatului ştie prea bine că nu au existat niciun fel de presiuni.

Aprecierea cu privire la arbitrajul Curţii de la Haga reprezintă o gravă eroare. Problemele litigioase privind delimitarea platoului continental şi delimitarea zonei economice din sud nu sunt consemnate în textul Tratatului ci în anexe.

Recurgerea la arbitrajul unei instanţe internaţionale reprezenta unica alternativă care putea avantaja România, în condiţiile în care nu se ajungea la un acord cu Ucraina prin negocieri bilaterale, ulterioare semnării Tratatului. Domnul Traian Băsescu pune acum în discuţie neutralitatea acestei Curţi atunci când îi contestă competenţa recunoscută prin Tratat.

Afirmaţia domnului Traian Băsescu că a „răbdat” în tăcere vreme de 11 ani un Tratat cu care ar fi fost în dezacord reprezintă o dovadă de laşitate şi duplicitate. La data negocierii şi încheierii Tratatului, domnia sa era vicepreşedinte al Partidului Democrat, care deţinea Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării şi preşedinţia Senatului României, membru al Guvernului şi al majorităţii parlamentare în Parlamentul României. Din toate aceste poziţii a aprobat în 1997 Tratatul cu Ucraina.  

Declaraţiile domnului Traian Băsescu pun în evidenţă incompetenţa sa în domeniul politicii externe.  Conform art. 27 din Tratatul de stat cu Ucraina, acesta era valabil timp de 10 ani. El se prelungea pe o nouă perioadă de 5 ani numai dacă niciuna din Părţile Contractante nu anunţau, cu un an înaintea expirării sale, intenţia de a-l denunţa. În 2006, în calitate de şef al statului român, dl. Traian  Băsescu putea provoca renegocierea Tratatului cu Ucraina; prin acordul său tacit, domnia sa l-a reînnoit.

Dl. Traian Băsescu a instrumentat în mod iresponsabil, din raţiuni electorale, o problemă de politică internaţională a României care îl depăşea, aducând astfel prejudicii interesului naţional pe care pretinde că-l slujeşte – din păcate, fără a-l înţelege în toată complexitatea lui. Iată de ce:

Deschiderea unui contencios între România şi Ucraina în momentul în care summit-ul NATO se pregăteşte să discute problema perspectivelor aderării Ucrainei la Alianţă este un semnal foarte îngrijorător cu privire la poziţia României în această controversată chestiune. Pentru a se răzbuna pe cei care îl critică, dl. Traian Băsescu pare a susţine mai degrabă poziţia Federaţiei Ruse decât pe cea a Statelor Unite, al căror aliat fidel se pretinde.

Acţionând intempestiv şi vehement, într-un moment în care, mai mult decât oricând, reacţiile mediului politic românesc sunt scrutate cu cea mai mare atenţie, dl. Traian Băsescu afişează public o conduită imprevizibilă şi o incompetenţă îngrijorătoare, care aduc atingere prestigiului României şi încrederii de care ţara noastră trebuia să se bucure în acest moment istoric.

Din toate aceste motive considerăm că, prin intervenţia sa necugetată, dl. Băsescu a prejudiciat grav interesul naţional al României, precum şi interesele Alianţei Nord-Atlantice, în preziua summit-ului acesteia la Bucureşti.

Biroul de presă

1.04.2008