DECLARAŢIA preşedintelui Emil Constantinescu
după
semnarea Tratatului de aderare
a
României la UE
Împreună
cu întregul partid „Acţiunea Populară”, salut cu satisfacţie
semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană.
Semnarea acestui tratat reprezintă un eveniment istoric comparabil
ca importanţă şi perspective cu recunoaşterea internaţională a
Marii Uniri din 1918. După intrarea României în Alianţa
Nord-Atlantică, aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană
răspunde dezideratului profund şi legitim al societăţii române
moderne de integrare în comunitatea ţărilor libere şi democratice.
România a pornit pe drumul integrării europene cu
handicapul unui start ratat la începutul anilor ´90. În timp ce
alte ţări din centrul şi estul Europei realizau reforme politice
şi economice care le plasau deja pe drumul integrării europene,
România se confrunta cu mineriade şi conflicte interetnice, cu
perpetuarea structurilor securisto-comuniste care a generat
corupţia de stat. A fost nevoie de victoria forţelor democratice
la alegerile din 1996 pentru ca ţara noastră să-şi asume cu
fermitate obiectivul intgrării europene. Atunci au început
procesul de reformă instituţională, economică şi financiar-bancară
şi primele măsuri coerente de combatere a criminalităţii
organizate.
Progresele
realizate în reforma internă, cât şi contribuţia la rezolvarea
gravelor probleme cu care se confrunta comunitatea internaţională
în sud-estul Europei, au făcut posibile începerea negocierilor de
aderare a României prin decizia summit-ului UE din decembrie 1999,
de la Helsinki.
Semnarea Tratatului de
aderare la Uniunea Europeană reprezintă începutul unei noi
perioade istorice pentru România ca parte a unei comunităţi ale
cărei valori şi idealuri sunt împărtăşite nu doar la nivel
declarativ şi teoretic, ci asumate ca principii fundamentale de
toţi cetăţenii. Integrarea europeană înseamnă despărţirea
definitivă de tarele regimului totalitar, de efectele devastatoare
ale sistemului oligarhic; înseamnă supremaţia legii în
Administraţie şi în Justiţie, dezvoltarea spiritului comunitar,
respectarea drepturilor fundamentale şi a îndatoririlor
cetăţeneşti.
Acţiunea Populară este decisă
să sprijine cu toată fermitatea realizarea angajamentelor pe care
România şi le asumă prin Tratat aşa încât ea să devină membră a
Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.
ISTORICUL PROCESULUI DE
PRE-ADERARE
ÎN ANII 1997-2000
·
În
ianuarie 1997 România obţinea încetarea monitorizării la care
fusese supusă de Consiliul Europei pentru respectarea drepturilor
omului şi ale minorităţilor.
·
În
decembrie 1997, summit-ul Uniunii Europene de la Luxemburg a
consfinţit statutul de candidat pentru toate statele asociate din
Europa Centrală şi de Est.
·
În
martie 1998, Uniunea Europeană a lansat oficial procesul de
extindere, iar în decembrie 1998 a respins definitiv varianta
priorităţii unui prim val de candidate din care ţara noastră nu
făcea parte.
·
Pasul decisiv pentru aderarea României la Uniunea Europeana s-a
realizat la 12 decembrie 1999, la Helsinki, când, alături de alte
cinci state, România a fost invitată să înceapă negocierile de pe
pozitii egale cu acestea.
·
În
februarie 2000, au început negocierile de aderare a României la
Uniunea Europeană.
·
În
martie 2000, România a prezentat Comisiei Europene Strategia
naţională de dezvoltare economică, semnată de preşedinţii tuturor
partidelor parlamentare de la acea vreme şi de reprezentanţii
societăţii civile.
·
În
decembrie 2000, la reuniunea Consiliului European de la Nisa,
România se afla într-o poziţie similară tărilor care începuseră
împreună cu ea negocierile de aderare, ca numar de capitole
deschise şi încheiate. Prin Tratatul de la Nisa, României i s-au
alocat 35 de locuri în viitorul Parlament European.
25
aprilie 2005
Emil Constantinescu
Preşedintele României 1996-2000
|