DOSARUL ABUZURILOR COMISE ÎMPOTRIVA ACŢIUNII POPULARE DE GUVERNAREA PSD

Partidul de guvernămînt din România, PSD, a moştenit de la fostul partid comunist, ai cărui activişti i-a preluat după Revoluţie, tendinţa de a monopoliza puterea politică. De vreme ce, totuşi, partidul unic nu este compatibil cu standardele democraţiei contemporane, eforturile PSD au mers, pe de-o parte, către satelizarea sistematică a unor partide de falsă opoziţie (de exemplu PRM şi PUR, dar şi UDMR), sau către infiltrarea altora (de exemplu PNL), concomitent cu reprimarea brutală a acelor formaţiuni politice pe care nu şi le puteau subordona în nici un fel.
Acţiunea Populară, partidul pe care l-am înfiinţat în 2003, a fost de la bun început evaluat ca un risc major pentru PSD, tocmai pentru că nu putea în nici un caz să se subordoneze, făţiş sau ocult, PSD-ului, drept care membrii Acţiunii Populare au fost supuşi unui regim abuziv de şicane, de embargo mediatic şi de persecuţii.

POLIŢIE POLITICĂ
Cele mai grave presiuni ale guvernanţilor s-au exercitat asupra vicepreşedintelui şi purtătorului de cuvînt al Acţiunii Populare, actualul candidat al partidului la primăria Bucureşti, Mugur Ciuvică.
În ianuarie 2002, în urma publicării pe Internet a unui raport anonim, referitor la averea şi legaturile de afaceri ale primului ministru Adrian Năstase, Mugur Ciuvică, la acea vreme director executiv al Asociaţiei pentru Educaţie Cetăţenească (ASPEC), a fost arestat de pe stradă şi dus la secţia de poliţie, anchetat de procurori şi poliţişti sub acuzaţia de difuzare de informaţii ce aduc atingere siguranţei naţionale a României.
O echipă de poliţie a efectuat percheziţii abuzive în casa mamei lui Mugur Ciuvică, în vîrstă de 70 de ani, şi la locuinţa soţiei sale, unde au răscolit inclusiv în scutecele fetiţei lui Mugur Ciuvică. Faţă de aceste abuzuri ale Poliţiei şi Parchetului General, primul ministru Adrian Năstase a declarat că “din punctul meu de vedere, chestiunile juridice sunt nesemnificative, ce mă interesează este dimensiunea politică”.
În urma reacţiei presei, a societăţii civile, şi a unei scrisori adresată de congressmen-ul american Frank Wolf preşedintelui Iliescu, Parchetul General a închis ancheta pentru că nu exista fapta.


HĂRŢUIRI, AMENINŢĂRI, PRESIUNI, ABUZURI

1. Împotriva membrilor AP cu funcţii publice
În luna octombrie 2003, Acţiunea Populară a prezentat într-o conferinţă de presă o afacere de deturnare a unor fonduri uriaşe (18 milioane de euro) din bani publici, în urma contractului de restaurare a Palatului de Justiţie, contract semnat de Rodica Stănoiu, ministrul justiţiei. Cu acest prilej, Acţiunea Populară a făcut un apel public, atît membrilor săi de partid, cît şi tuturor cetăţenilor români interesaţi de această problemă, să adreseze Ministerului de Justiţie solicitarea de a le fi prezentate documentele care au stat la baza acestui contract dubios.
La cererea Ministerului Justiţiei adresată Parchetului General, sute de membri ai Acţiunii Populare au fost chemaţi la Poliţie pentru a fi anchetaţi pe motivul că au solicitat, în baza Legii 544, obţinerea de informaţii publice. Din dispoziţia ministrului de interne Ioan Rus, zeci de poliţişti au participat la o acţiune gravă de intimidare sau chiar de terorizare a membrilor unui partid politic de opoziţie. La domiciliile membrilor noştri s-au deplasat echipe de cîte doi poliţişti care le-au cerut, fără să li se dea vreo explicaţie, să se prezinte în decurs de 24 de ore la diverse secţii de poliţie, în scopul creării de panică în rîndul cetăţenilor, astfel încît nimeni să nu mai îndrăznească să se folosească de Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. S-au făcut anchete la domiciliu punîndu-se întrebări vecinilor şi administratorilor de bloc cu privire la obiceiurile şi anturajul cetăţenilor care au cerut aplicarea legii 544/2001.

În octombrie 2003, Acţiunea Populară a prezentat într-o serie de conferinţe de presă afacerile lui Ioan Rus, ministrul Administraţiei şi Internelor, dezvăluind modul în care acesta şi-a însuşit fonduri PHARE prin intermediul firmelor la care este acţionar şi modul în care a scos din ţară mari sume de bani prin asocierea sa cu firme off-shore. Ioan Rus a ameninţat Acţiunea Populară, anunţînd că va reacţiona dur împotriva celor care au prezentat afacerile sale. Ministrul de Interne a declarat că are în subordine Poliţia şi Jandarmeria şi un serviciu secret abilitat de guvernul Năstase să intercepteze telefoanele, să facă filaj, percheziţii şi confiscări fără mandat de la Parchet, şi că îl va folosi.
În luna noiembrie 2003, membrii Acţiunii Populare au împărţit pe străzile Bucureştiului pliante al căror mesaj urmărea prezentarea partidului şi a punctelor sale de vedere. Dan Matei Agathon, secretarul general al partidului de guvernămînt, a adresat o cerere Ministerului de Interne căruia i-a cerut să intervină de urgenţă “pentru că aceste manifestări nu pot rămîne nesancţionate".
La Buzău, şefa organizaţiei locale a AP, doamna Haritina Crăiţă, consilier municipal, a fost victima unui abuz incredibil. La propunerea primarului PSD al Buzăului, consilierii PSD au votat excluderea din şedinţa consiliului local a doamnei Crăiţă, care îi acuzase cu dovezi de acte de corupţie în administraţia locală.
În judeţul Dolj, comuna Brădeşti, domnul profesor Cezar Durleşteanu este directorul şcolii generale din localitate. Imediat ce şi-a anunţat intenţia de a candida la primărie din partea Acţiunii Populare, domnul Durleşteanu a fost ameninţat de către inspectorul general al judeţului Dolj cu excluderea din învăţămînt.

În judeţul Mehedinţi, comuna Bâcleş, doamna Sidonia Laşcu este medic de familie. Locuieşte cu chirie într-o locuinţă de serviciu acordată de primărie de mai mult de 15 ani. Contractul de închiriere a fost reînnoit ultima oară pînă în 2007. Cu toate acestea, primarul PSD din localitate a ameninţat-o pe doamna Laşcu cu rezilierea abuzivă a acestui contract în urma adeziunii pe care aceasta a depus-o la Acţiunea Populară.
În judeţul Vrancea, domnul Neluţu Petrea, la numai o zi după ce a devenit preşedintele organizaţiei locale a AP, a fost convocat de directorul Direcţiei Sanitar-veterinare a judeţului, care, din ordinul prefectului, i-a cerut să dezmintă faptul că este membru al AP şi să declare că nu va candida la alegerile locale, fiind ameninţat că, în caz contrar, va fi înlăturat de la dispensarul veterinar la care lucrează.
În judeţul Teleorman, comuna Slobozia Mândra, doamna Tatiana Heicu, funcţionară la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, bancă de stat, a primit o felicitare de Paşti din partea mea. Imediat a fost convocată de către conducere şi interpelată violent: “Te-ai dat cu Constantinescu?”
Inginerul Ilie Ioan, angajat al Furnalului din Călan, întreprindere de stat, a fost chemat de către inginerul-şef care l-a anunţat că directorul întreprinderii s-a înscris în PSD şi i-a cerut să facă la fel, sub ameninţarea că va rămîne fără loc de muncă.

2. Împotriva oamenilor de afaceri
Domnul Mircea Spãtãceanu, patronul unei firme de construcţii din Sãlaj, a informat echipa de investigaţii a Acţiunii Populare despre faptul cã una dintre firmele lui ministrului de interne, Ioan Rus, SCC Napoca SA, construieşte Parcul Industrial din Cluj cu milioane de euro din fonduri europene. Urmare a discuţiilor pe care le-a avut cu Acţiunea Popularã, domnului Spãtãceanu i s-a întocmit un dosar penal pentru faptul cã ar fi plãtit cu întîrziere un cec de 34 de milioane de lei (cca. 800 euro). Aceasta în timp ce firma RMB Inter Auto SRL, la care este acţionar ministrul Ioan Rus, avea, în luna septembrie 2003, debite acumulate cãtre bugetul de stat în valoare de 23.555.781.161 lei (612.379 euro).
Domnul Adrian Toader, preşedintele organizaţiei judeţene Vâlcea a Acţiunii Populare, este un mic producător de încălţăminte. Înainte de a intra în Acţiunea Populară, firma domnului Toader derula 14 contracte cu firme de stat din mai multe judeţe pentru dotarea gardienilor publici cu încălţăminte adecvată. Imediat după adeziunea domnului Adrian Toader la Acţiunea Populară, contractele nu au mai fost reînnoite, astfel că au fost reziliate toate contractele de către instituţiile de stat.

REFUZUL ACORDĂRII DE SEDII.
ABUZURI ALE PSD LA SEDIILE ACŢIUNII POPULARE
Autorităţile locale, conduse de partidul de guvernămînt, refuză să pună legea în aplicare cînd e vorba de acorda sedii filialelor locale ale Acţiunii Populare. Cu toate că în multe cazuri există sedii disponibile, iar legea prevede că autorităţile locale sînt obligate să le închirieze cu prioritate partidelor politice, acest lucru nu se întîmplă în practică, liderii PSD locali preferînd să acorde spaţii unor asociaţii sau fundaţii.
Filialele Mureş, Buzău, Galaţi si altele sînt în proces cu primăriile ca urmare a nerespectării legii de către acestea din urmă. În judeţul Prahova, situaţia este şi mai absurdă. Deşi Acţiunea Populară, prin fuziunea cu Partidul Popular Creştin, a obţinut un sediu ce a aparţinut PPC, primăria i-a interzis AP să folosească sediul astfel dobîndit.
La Sibiu, deşi erau îndeplinite toate condiţiile legale, deşi oficiali ai primăriei i-au invitat pe liderii organizaţiei locale a AP să vadă sediul propus pentru a le fi atribuit, deşi juriştii primăriei şi-au dat avizele pe proiectul de Hotărîre a Consiliului local, consilierii locali ai PSD au respins atribuirea respectivului sediu către Acţiunea Populară, împotriva oricărei prevederi legale.
Organizaţia Acţiunii Populare din Tecuci a fost victima unei măsuri ilegale şi violente ale primăriei. La comanda viceprimarului PSD Ioan Corneschi, la adăpostul întunericului nopţii, mai mulţi angajaţi ai primăriei, ajutaţi de gardieni publici, au smuls şi au furat însemnele Acţiunii Populare de pe sediul Organizaţiei Judeţene Galaţi. Organizaţia locală a dat în judecată pentru furt pe cei responsabili, dar, deşi viceprimarul a recunoscut fapta, instanţa doar l-a amendat cu 5 milioane de lei (115 euro) pentru abuz în serviciu, iar cei care au demontat firma au fost scoşi de sub urmărire penală. În acelaşi caz abuziv, într-un alt dosar, în care Organizaţia Judeţeană Galaţi a cerut daune morale, despăgubiri şi obligarea pîrîtului de a monta firma la loc, Judecătoria Tecuci a acordat doar “dreptul” părţii vătămate de a-şi ridica firma, depozitată în clădirea primăriei Tecuci. În urma recursului promovat de AP Galaţi, dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde aşteaptă termen încă din luna noiembrie 2003.
La o lună după înfiinţarea Acţiunii Populare, Solidaritatea Universitară, organizaţie non-guvernamentală a profesorilor universitari şi a cercetătorilor ştiinţifici din România, a permis afişarea la sediul său a unui banner cu însemnele Acţiunii Populare. A doua zi după instalarea banner-ului, o echipă a Regiei autonome care administrează patrimoniul statului, aflată în subordinea Guvernului, a înlăturat banner-ul şi l-a confiscat.
PSD face presiuni nu numai asupra filialelor locale ale Acţiunii Populare, ci chiar asupra sediului central. Regia care administrează clădirea în care ne desfăşurăm activitatea, regie aflată direct în subordinea Guvernului, a mărit abuziv, în 2002, cu 300% valoarea chiriei stabilită prin contract, deşi în acelaşi contract, încheiat pe 10 ani, se stipulează că majorarea chiriei se face numai pe măsura inflaţiei. În urma refuzului nostru de a plăti chiria mărită, regia ne-a dat în judecată cerînd instanţei sa ne oblige nu numai la plata facturilor mărite dar şi la evacuarea din sediu a Acţiunii Populare.
ABUZURILE ASUPRA ACŢIUNII POPULARE LA ALEGERILE LOCALE
La începutul lunii mai 2004, Dumitru Tămbălău, în calitate de curier, s-a trecut fraudulos drept candidat la primărie pe listele care cuprindeau candidaturile Acţiunii Populare pentru Primăria şi Consiliul local din Drăgăneşi, judeţul Olt, în locul lui Mircea Medinţu, cel desemnat oficial de partid pentru această candidatură. AP a informat imediat Biroul Electoral că Dumitru Tămbălău nu reprezintă Acţiunea Populară, nu se bucură de sprijinul Acţiunii Populare şi nu este nici măcar membru al Acţiunii Populare. Într-o primă instanţa AP a obţinut din partea Biroului electoral Drăgăneşti anularea candidaturii frauduloase.
Dumitru Tămbălău a contestat această decizie a Biroului electoral de circumscripţie la Judecătoria Caracal, dar nu a avut cîştig de cauză. Surpriza a venit după ce a făcut recurs şi la această decizie la Tribunalul Olt, care a dat o hotărîre definitivă şi irevocabilă privind candidatura lui Dumitru Tămbălau pe listele AP. În ciuda tuturor eforturilor Acţiunii Populare, Dumitru Tămbălău a rămas candidatul pentru primăria Drăgăneşti în detrimentul lui Mircea Medinţu, alesul oficial al AP.
În 10 mai 2004, Mihai Codreanu, actualul primar şi candidat al PSD la primăria comunei Iana, judeţul Vaslui, l-a agresat pe Ioan Bărbăscu, contracandidatul său din partea Acţiunii Populare. Mihai Codreanu a intrat în localul aparţinînd candidatului AP la primărie, domnul Ioan Bărbăscu, şi, după ce l-a ameninţat să nu îl mai concureze pentru postul de primar, l-a bătut cu sălbăticie.
Un alt abuz la adresa Acţiunii Populare s-a petrecut tot în judeţul Vaslui, în comuna Pochidia, unde preşedintele Biroului Electoral din localitate, Ion Plăcintă, i-a împiedicat pe membrii AP să depună listele cu candidaţi. Acesta a refuzat să primească listele pe motiv că nu erau învelite în dosare de carton, după care i-a aruncat pe uşă afară pe reprezentanţii AP. În urma acţiunii în justiţie pe care a promovat-o Acţiunea Populară, instanţa a refuzat să sancţioneze abuzul grosolan al lui Ion Plăcintă.
În localitatea Năvodari, judeţul Constanţa, Biroul electoral de circumscripţie a refuzat înscrierea candidaţilor AP în cursa pentru Primărie, motivînd că partidul trebuie să îşi schime atît denumirea, din Acţiunea Populară în Partidul Acţiunea Populară, cît şi sigla, din AP în PAP, deşi conform Statutului AP art.1 şi art. 2, denumirea partidului este Acţiunea Populară - prescurtat AP, iar semnul permanent este grupul de litere AP.
În comuna Axintele din judeţul Ialomiţa, dintre toate partidele înscrise în lupta electorală, doar Acţiunii Populare i s-au cerut de către Biroul electoral de circumscripţie toate documentele care sînt necesare numai pentru înscrierea la Biroul Electoral Central (hotărîre judecătorească, cod fiscal, semn electoral etc.), deşi legea nu prevede acest lucru pentru înscrierea candidaţilor la birourile electorale de circumscripţie.
În localitatea Beciu din judeţul Teleorman, liderii locali PSD l-au ameninţat pe Gheorghe Manea, candidatul AP la Primărie, să nu se înscrie în cursa electorală pentru Primărie deoarece “au informaţii” că filialele locale “nu ar fi legal constituite” şi că oricum Biroul electoral de circumscripţie va respinge listele de candidaţi din partea AP.
În judeţele Bacău, Vrancea, Dolj, Mehedinţi, Curtea de Conturi a obligat conducerile judeţene ale Acţiunii Populare să le pună la dispoziţie întreaga listă statistică (adrese, numere de telefon etc.) privind candidaturile din partea AP, deşi legea nu prevede acest lucru.
În municipiul Ploieşti, Biroul electoral de circumscripţie a anulat tragerea la sorţi pentru alegerea membrilor Biroului electoral, deoarece cîştigătorul a fost din partea Acţiunii Populare.
Primăria sectorului 2 din Bucureşti a tăiat pur şi simplu, fără nici o bază legală, 6 bannere cu candidatul Acţiunii Populare, Mugur Ciuvică, care erau legal amplasate în sectorul respectiv.

Biroul Electoral Central a refuzat să ia în considerare o hotărîre a Justiţiei. În hotărîrea prin care Tribunalul dispune înregistrarea Acţiunii Populare în registrul partidelor politice, instanţa a deformat denumirea formaţiunii politice în “Partidul Acţiunea Populară” în loc de “Acţiunea Populară”. Ca urmare, Acţiunea Populară a iniţiat o acţiune în justiţie pentru corectarea denumirii partidului, şi a obţinut o hotărîre favorabilă în data de 19 mai 2004. Biroul Electoral Central a transmis însă Birourilor electorale din ţară denumirea greşită a partidului nostru, astfel că pe buletinele de vot apare “Partidul Acţiunea Populară”. Deşi am adus la cunoştinţa BEC hotărîrea instanţei care consfinţeşte că denumirea corectă a partidului este “Acţiunea Populară”, Biroul Electoral Central refuză să pună în aplicare această hotărîre şi să corecteze denumirea partidului pe buletinele de vot.
Poliţia din comuna Dragalina, judeţul Călăraşi, urmăreşte maşinile Acţiunii Populare şi pe candidatul partidului la funcţia de primar, Şeiteanu Ion, pe toată de la începutul campaniei electorale spunându-i „să o lase mai moale că nu are nici o şansă”. Direcţia Sanitar Veterinară a judeţului a controlat unitatea comercială la care acesta este patron şi l-a amendat din aceleaşi motive.
În comuna Perişoru, judeţul Călăraşi, primarul PSD Bucur Vasile i-a interzis candidatului Acţiunii Populare, Moraru Gheorghe, să-şi instaleze un banner şi să lipească afişe, de vreme ce dumnealui – primarul - nu are banner.
Primarul PSD din comuna Dragoş Vodă, judeţul Călăraşi, pune membrii PSD să agreseze toate persoanele care intră în sediul Acţiunii Populare din localitate.

ASCULTAREA TELEFOANELOR
Începînd cu anul 2001 am adunat probe foarte solide care dovedesc că eu, familia mea şi colaboratorii mei apropiaţi sîntem supuşi unei supravegheri constînd în interceptarea convorbirilor telefonice, inventarierea persoanelor care mă vizitează, înregistrarea discuţiilor desfăşurate în cadru privat şi informarea promptă a primului-ministru asupra identităţii persoanelor şi conţinutului convorbirilor avute la domiciliul meu.
Ca urmare, am cerut, în ianuarie 2002, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi Parchetului General, să mă informeze dacă sînt sau nu supravegheat telefonic şi pentru ce motiv. Deşi sînt obligate prin lege, aceste instituţii au refuzat să confirme sau să infirme dacă telefoanele mi-au fost ascultate, deşi în cazurile similare ale unor ziarişti respectivele instituţii au infirmat interceptarea convorbirilor telefonice.



27/05/2004                                                                                                                           Emil Constantinescu
                                                                                                                                               Preşedintele Acţiunii Populare