Mesajul preşedintelui Emil Constantinescu cu ocazia „Zilei Europei”

Aniversând Ziua Europei sărbătorim împlinirea unui ideal şi avem datoria să ne amintim de acei vizionari care, în urmă cu peste o jumătate de veac, în plin Război Rece, când Cortina de Fier despărţea atât de brutal Europa, au imaginat un continent unit şi liber care să împărtăşească valorile comune ale democraţiei şi solidarităţii.

La 9 Mai 1950 lua fiinţă, prin vocea lui Robert Schuman, ministrul francez pentru Afaceri Externe, proiectul unui edificiu european solid. Prin declaraţia de la Paris, Schuman  îndemna Franţa, Germania şi alte ţări europene să se unească în vederea creării “primului fundament concret al unei Federaţii Europene”, punând astfel bazele unei construcţii politice, care de peste o jumătate de veac asigură stabilitatea şi prosperitatea naţiunilor aparţinând marii familii europene. 

Astăzi trebuie să demonstrăm că România împărtăşeşte valorile europene şi este capabilă să contribuie la desăvârşirea edificiului european, a cărui cheie de boltă a fost aşezată cu peste 50 de ani în urmă. Definindu-şi propria identitate în contextul integrării, România poate să îşi aducă contribuţia la crearea unei no­i identităţi europene. Drumul care ne duce către marea familie europeană nu este uşor, dar este unicul care ne poate asigura participarea activă la crearea unei Europe  care să fie caracterizată de stabilitate, prosperitate şi solidaritate.

Lungul interludiu totalitar din istoria României a lăsat o serie de remanenţe la nivelul mentalului colectiv, care nu pot fi şterse dintr-o dată. Dincolo de respectarea unor criterii economice sau tehnice, românii trebuie să demonstreze că deţin atât abilităţile profesionale cât şi o nouă mentalitate care să le permită integrarea în paradigma europeană.

Robert Schuman spunea acum o jumătate de veac: „Europa [Unită] nu se va împlini dintr-o dată şi printr-o construcţie atotcuprinzătoare: ea se va împlini prin realizări concrete, creând mai întâi o solidaritate de fapt.” Acest ideal, sintetizat în formula „Unitate în diversitate”, constituie valoarea fundamentală a unui proiect istoric şi politic, care trebuie să aparţină tuturor europenilor.

Pentru ca această formulă să nu rămână un concept lipsit de conţinut trebuie să înţelegem că „Europa Unită” înseamnă ceva mai mult decât simpla însumare a contribuţiilor individuale ale fiecărei ţări membre. Europa este o comunitate solidară, unită şi va deveni un proiect viabil în măsura în care toţi cetăţenii săi vor fi implicaţi în acest proiect şi vor participa la construirea unui viitor comun.

Uniunea Europeană poate face faţă marilor provocări ale lumii de azi şi de mâine: terorismul, sărăcia, discrepanţele economice şi sociale, prin întărirea construcţiei comunitare. Trebuie construită o nouă Uniune, capabilă să ofere oamenilor sentimentul apartenenţei la un organism inteligibil, simplu, apropiat de ei, cu care să interacţioneze în viaţa de zi cu zi şi care să le aparţină.

Acest proiect nu poate îmbrăca doar aspectul unei simple reforme a ceea ce este astăzi Uniunea Europeană, ci trebuie să dea naştere viziunii unei Europe a mileniului al III-lea. „Europa Unită” trebuie să  fie un edificiu armonios şi unitar, care să pună pe primul plan interesele şi necesităţile cetăţenilor, spiritul şi normele democraţiei şi solidarităţi. O astfel de comunitate va deveni o construcţie solidă în măsura în care cetăţenii săi se vor simţi implicaţi în permanenţă în proiectul european.

Manifestările din România consacrate sărbătoririi Zilei Europei marchează încrederea pe care cetăţenii României o au în destinul european al ţării noastre, care la 1 Ianuarie 2007 îşi va relua locul de drept în rândul ţărilor Europei Unite.

9 Mai 2006                                                

Emil Constantinescu

Preşedintele României 1996-2000