COMUNICAT

Marţi, 15 august, preşedintele Emil Constantinescu a primit din partea preşedintelui CNSAS, Claudiu Secaşiu, un răspuns referitor la sesizarea depusă în 13 decembrie 2005. Pentru o corectă informare a opiniei publice, redăm integral scrisoarea  CNSAS, înregistrată cu nr. P 2895/05,10.08.2006, având în vedere că acest document oficial contrazice recentele declaraţii din mass media ale domnului Corneliu Turianu, membru CNSAS.

„Domniei Sale

Domnului Preşedinte Emil Constantinescu

Stimate Domnule Preşedinte,

Cu referire la petiţia Dumneavoastră, nr. P 2895/05 din 13.12.2005, avem plăcerea de a vă informa că a fost supusă atenţiei Colegiului CNSAS, care a dispus soluţionarea sa în conformitate cu prevederile Legii nr. 187/1999, cu modificările şi completările ulterioare. Punctual, precizăm că:

-                          s-au demarat procedurile legale prin care au fost solicitate deţinătorilor de fond arhivistic provenind de la fostele organe represive ale statului (Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul Arhive şi Documentare Militară) toate materialele menţionate în conţinutul petiţiei dumneavoastră;

-                          până la momentul redactării prezentei, singura instituţie care a dat curs adreselor noastre a fost Serviciul Român de Informaţii. Acesta ne-a transmis răspunsul său doar că „nu au fost identificate documente ale Arhivei Comitetului PCR al Flotei Maritime sau ale Arhivei Comitetului Central al PCR”

-                          pornind de la informaţia cuprinsă în adresa depusă, s-au declanşat şi sunt în curs de desfăşurare procedurile de audiere de către CNSAS a unor ofiţeri de securitate, precum şi a altor persoane menţionate.

-                          reiterăm cele susţinute în cursul discuţiilor purtate cu ocazia prezenţei Dumneavoastră la şedinţa Colegiului, respectiv că instituţia noastră tratează cu maximă seriozitate şi responsabilitate solicitările din sus-menţionata petiţie.

Totodată, şi sub această formă, vă asigurăm că, după finalizarea tuturor acestor demersuri imperios necesare soluţionării legale, vă vom comunica cu celeritate decizia Colegiului.

Primiţi, vă rog, Domnule Preşedinte, asigurarea deferenţei noastre.

Preşedinte

Claudiu Octavian Secaşiu”.

Reamintim că în 13 decembrie 2005, preşedintele Emil Constantinescu a înregistrat la CNSAS o cerere prin care a solicitat Consiliului accelerarea procedurilor de deconspirare a colaborării cu fosta Securitate a preşedintelui Traian Băsescu. În acest sens, a depus o listă de documente care trebuie obţinute şi o listă de persoane care urmează să fie audiate de CNSAS, pe care le enumerăm în continuare:

1.      Registrul – jurnal pentru evidenţa reţelei informative a Comandamentului Marinei Militare Constanţa, care se află în depozitul de arhivă al MApN, inventariat la nr. 39/1972

În baza acestui document, Ministerul Apărării Naţionale a confirmat în septembrie 2004 faptul că Traian Băsescu a fost colaborator al Direcţiei a IV-a a Securităţii (Contrainformaţii militare).

2.      Adresa nr. 00151392/29.09.1976 prin care dosarul personal al lui Traian Băsescu, cu nr. 3990/09.11.1973, a fost transferat de la Direcţia a IV-a a Securităţii (Contrainformaţiile Militare) la Inspectoratul Judeţean Constanţa al Ministerului de Interne.

La aceast document se referă adresa Ministerului Apărării Naţionale din septembrie 2004.

3.      Registrul - jurnal pentru evidenţa reţelei informative din judeţul Constanţa al Inspectoratului judeţean al Securităţii Constanţa (MAI).

Din acest registru provine pagina în care se găsesc datele privind colaborarea lui  Traian Băsescu cu Securitatea.

4.      Procesul verbal numărul 58212 din 15.08.1979, pe baza căruia dosarul personal al lui Traian Băsescu cu nr. 3990/09.11.1973 a fost distrus.

Acest proces verbal este înregistrat în Registrul jurnal pentru evidenţa reţelei informative din judeţul Constanţa.

5.      Arhiva Biroului Contrainformaţii (CI) de la Institutul de Marină (Mircea cel Bătrîn) privind perioada 1973 – 1976.

6.      Arhiva Biroului de Securitate Poarta 2 Constanţa privind perioada 1976 – 1979.

Această arhivă a fost mutată, în decembrie 1989, la Inspectoratul Judeţean al MAI  Constanţa, situat pe Bulevardul V.I. Lenin, de unde a fost preluată, în ianuarie 1990, de către MApN şi transferată de ofiţeri ai marinei militare la Şcoala de scafandri Constanţa de pe Bulevardul 1 Mai.

7.      Arhiva Comitetului PCR al Flotei Maritime (Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime - Navrom Constanţa).

8.      Arhiva Intreprinderii de Exploatare a Flotei Maritime (IEFM) - Navrom Constanţa, Secţiunea Biroul Comandanţilor Instructori, pentru navele Argeş, Crişana şi Biruinţa, precum şi pentru celelalte nave pe care Traian Băsescu a funcţionat ca ofiţer maritim gradele III, II şi I.

9.      Dosarele de urmărire informativă (DUI) “Cîrma” şi dosarul referitor la nava “Independenţa” din perioada 1979- 1981.

10.  Arhiva Serviciului Independent pentru Comerţ Exterior – unitate specială a Securităţii pînă în decembrie 1989, dosarele privind Agenţia Economică Navrom de la Anvers din perioada 1987-1989.

Această arhivă se află în prezent la Serviciul de Informaţii Externe (SIE).

11.  Arhiva Centrului de Informaţii Externe (CIE), privind Agenţia Economică Navrom de la Anvers în perioada 1987-1989.

     Această arhivă se află în prezent la Serviciul de Informaţii Externe (SIE).

12.  Arhiva Comitetului Central al PCR, dosarele de cadre pentru aprobarea numirii în funcţii de conducere din anul 1989.

Emil Constantinescu a solicitat, de asemenea, CNSAS audierea unor persoane care ar putea oferi informaţii despre legăturile lui Traian Băsescu cu Securitatea:

1.      Colonelul Mihai Avramides – fost ofiţer la Securitatea Portul Constanţa în perioada 1976- 1979, al cărui  nume apare la rubrica “De cînd este folosit, Organul şi Ofiţerul” din Registrul cu persoanele din rîndul membrilor PCR pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate. A recunoscut public, în 29 noiembrie 2005, că la sfîrşitul anilor 70, s-a întîlnit de mai multe ori, în interes de serviciu, cu Traian Băsescu.

2.      Generalul Dumitru Nicuşor – fost şef al Biroului de Securitate Port Constanţa pînă în 1989 (şi şef al SRI Constanţa din 1990 pînă în 1997).

3.      Şeful UM 01150 Bucureşti din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, unitate  care a eliberat documentul potrivit căruia Traian Băsescu a fost colaborator al Direcţiei a IV-a a Securităţii (Contrainformaţii militare).

4.      Domnul Petre Roman – fost preşedinte al Partidului Democrat, care a declarat, în 18 noiembrie 2004, că, în momentul în care a fost descoperit angajamentul la Securitate al lui Adrian Vilău, Traian Băsescu a spus: "Şi eu a trebuit, cînd am absolvit Şcoala de Ofiţeri să semnez un asemenea angajament, pentru că altfel nu aş fi putut să fac carieră.”

5.      Domnii Adrian Severin, Bogdan Niculescu Duvăz şi Victor Babiuc, foşti membri ai conducerii PD, citaţi de Petre Roman drept martori ai declaraţiei lui Traian Băsescu în faţa Biroului Executiv al PD.

6.      Domnul Traian Băsescu

Pe 21 iunie 2006, la invitaţia CNSAS, preşedintele Emil Constantinescu a avut o altă întâlnire cu noii membri ai Consiliului, în cadrul căreia a prezentat un nou document care atestă, sub semnătura mai multor colonei şi generali MApN, că Traian Băsescu a colaborat cu Direcţia a IV-a a Securităţii (Contrainformaţii Militare), care se ocupa cu poliţia politică în rândul Armatei, în dosarul nr. 3990/09.11.1973

             Preşedintele Constantinescu a cerut membrilor Consiliului să atragă atenţia instituţiilor deţinătoare de documente care fac, prin lege, obiectul cercetărilor CNSAS, să le depună neîntârziat pentru că, în conformitate cu Legea 187/1999, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 16/2006, “sustragerea, tăinuirea, falsificarea, contrafacerea, deteriorarea sau distrugerea dosarelor, registrelor şi a oricăror documente ale Securităţii se pedepsesc, potrivit legii penale, maximul pedepsei majorându-se cu doi ani”.

            Faptul că SRI răspunde solicitării CNSAS doar că “nu au fost identificate documente ale Arhivei Comitetului PCR al Flotei Maritime sau ale Arhivei Comitetului Central al PCR”, este în mod evident o minciună prin omisiune, care arată dispreţul acestei instituţii faţă de obligaţiile impuse prin lege. SRI nu poate explica în nici un fel de ce refuză să pună la dispoziţie Registrul - jurnal pentru evidenţa reţelei informative din judeţul Constanţa al Inspectoratului judeţean al Securităţii Constanţa (MAI), procesul verbal numărul 58212 din 15.08.1979, pe baza căruia dosarul personal al lui Traian Băsescu cu nr. 3990/09.11.1973 a fost distrus, arhiva Biroului de Securitate Poarta 2 Constanţa privind perioada 1976 – 1979, precum şi microfilmul dosarului distrus.

            În egală măsură, refuzul SIE şi al Serviciului Arhive şi Documentare Militară din MApN de a răspunde solicitării CNSAS arată că aceste instituţii nu îşi respectă obligaţiile legale.

15 august 2006                                                                                                             Director Cabinet

                                                                                                                                        Alina Stan