Abuz în
serviciu la CNSAS, MApN, SRI şi Conspiraţie împotriva statului de
drept
Într-o intervenţie televizată în direct la postul Antena 3 în
5.09.2006, preşedintele Traian Băsescu a afirmat că generalul
Constantin Croitoru, şeful DGIA (Direcţia Generală de Informaţii a
Apărării) i-a confirmat că nu a primit de la CNSAS nici o cerere
privind predarea către această instituţie a documentelor privind
colaborarea sa cu Securitatea aflate în arhiva MApN.
Afirmaţia generalului Croitoru este în totală contradicţie cu
afirmaţiile menţionate în adresa CNSAS nr. P2895/05 din
10.08.2006, pe care am primit-o sub semnătura preşedintelui CNSAS,
Claudiu Secaşiu, şi prin care am fost înştiinţat că „au fost
solicitate deţinătorilor de fond arhivistic provenind de la
fostele organe represive ale statului (SRI, SIE şi serviciul
Arhive şi Documentare Militară), toate materialele
menţionate în conţinutul petiţiei Dumneavoastră” şi că „până în
momentul redactării prezentei, singura instituţie care a dat curs
adreselor noastre a fost SRI”.
În
aceeaşi adresă se afirmă că răspunsul SRI a fost doar că
„nu au fost identificate documente ale arhivei Comitetului Central
al PCR”. Din informaţii recente am aflat că SRI ar fi primit din
partea CNSAS doar o adresă care, fără să amintească numele
preşedintelui Traian Băsescu, a cerut să se confirme dacă SRI
deţine arhiva CC al PCR care, după cum toată lumea ştie, nu se
află la SRI.
Faţă de aceste
contradicţii flagrante în declaraţiile unor instituţii importante
ale statului există trei posibilităţi:
-
Preşedintele României minte
-
Şeful Direcţiei Generale de Informaţii a
Apărării din MApN minte
-
Şeful CNSAS minte
Reamintesc că
în 13 decembrie 2005 am predat la CNSAS, cu număr de înregistrare
P2895/05 o petiţie având în anexă cópii ale unor documente privind
colaborarea preşedintelui Traian Băsescu cu Securitatea, indicând
inclusiv numărul de înregistrare în arhivele MApN şi SRI ale
documentelor originale. Veridicitatea documentelor pe care le-am
predat în copie nu a fost negată de nici una din instituţiile
deţinătoare ale originalelor. Chiar preşedintele Traian Băsescu a
confirmat în ultima sa declaraţie din 5 septembrie 2006 ca şi în
toate declaraţiile anterioare că aceste documente sunt adevărate
dar „nu dovedesc colaborarea sa cu Securitatea ca poliţie
politică”. Sarcina de a aprecia colaborarea sa cu Securitatea nu
îi revine preşedintelui Băsescu ci CNSAS, singura care are prin
lege atribuţii în acest sens.
Reamintesc că
în adresa MApN cu numărul 10.860/16.08.2004 semnată de Şeful
Direcţiei de Siguranţă Militară, generalul de brigadă dr. Gheorghe
Nicolaescu, se afirmă că „în urma verificărilor desfăşurate în
depozitul de arhivă al Direcţiei Siguranţă Militară au rezultat
următoarele: în evidenţa depozitului de arhivă se află
Registrul-Jurnal pentru evidenţa reţelei informative a
Comandamentului Marinei Militare Constanţa, inventariat la numărul
39/1972. Din studiul acesteia a rezultat că BĂSESCU TRAIAN, născut
la data de 04.11.1951, a fost colaborator al Organelor de
Contrainformaţii Militare pe timpul cât era elev al
Institutului de Marină, având dosarul personal nr.
3990/09.11.1973. Dosarul personal cu numărul de mai sus a fost
transferat la Inspectoratul Judeţean Constanţa al Ministerului de
Interne, cu adresa nr. 00151392/29.09.1976”.
Tot în
decembrie 2005 am predat la CNSAS copia unei pagini din
Registrul-Jurnal pentru evidenţa reţelei informative din judeţul
Constanţa, pagină conţinând datele personale ale colaboratorilor
Securităţii, înregistrat de la numărul curent 17575 la numărul
curent 17592, din arhiva Inspectoratului Judeţean Constanţa al MAI
(Direcţia I a Securităţii). La numărul curent 17592 cu număr de
înregistrare 25.02.1977 figurează Băsescu Traian, născut la
04.11.1951, categoria colaborator, cu nr. de înregistrare al
dosarului personal 3990 R.I. Marină, fiind menţionată şi adresa şi
procesul verbal de distrugere al dosarului personal.
Pentru
stabilirea adevărului solicit ca preşedintele Colegiului CNSAS,
Şeful DGIA şi directorul SRI să comunice urgent opiniei publice
dacă şi când au fost cerute documentele privind colaborarea
preşedintelui Traian Băsescu cu Securitatea şi ce alte acţiuni
prevăzute în Legea 187/1999 au fost întreprinse şi când, pentru că
în mod evident există o complicitate între CNSAS, SRI şi DGIA
pentru „tăinuirea” documentelor care atestă colaborarea
preşedintelui Traian Băsescu cu Securitatea, coordonată chiar de
Preşedintele României.
Potrivit art.3
indice 1 din Legea 187/1999 modificată, verificările privind
colaborarea cu Securitatea se realizează „în ordinea stabilită la
art.2”, având „prioritatea persoanele alese sau numite în
demnităţi sau funcţii la nivel naţional.” Potrivit art. 2 din
lege, Preşedintele României se află pe primul loc pe lista legală
de priorităţi a persoanelor care sunt supuse verificării. Ca
atare, în aplicarea legii, CNSAS urma să primească, iar serviciile
secrete să predea documentele referitoare la Preşedinte cu
prioritate, înaintea oricărui alt dosar din orice arhivă, al
oricărui cetăţean din România şi într-un interval de timp mai
scurt de 90 de zile. Tergiversarea şi refuzul de a răspunde
reflectă, în mod vădit, încălcarea legii, şi atrage sancţionarea
„conducătorilor organelor, instituţiilor şi persoanelor fizice
respective, după caz, în conformitate cu art.24 alin.2 din lege”,
conform căruia „sustragerea, tăinuirea sau distrugerea dosarelor,
registrelor se pedepsesc potrivit legii penale, maximum pedepsei
prevăzut în Codul Penal de la 3 la 10 ani, majorându-se cu doi
ani.
Refuzul
membrilor Colegiului CNSAS şi ai şefilor Serviciilor de informaţii
de a face publice documentele privitoare la colaborarea
preşedintelui Traian Băsescu cu Securitatea încalcă obligaţia
dispusă de art.20 alin. 3 din Legea 187/1999, reprezentând
obstrucţionarea activităţii CNSAS, fapte ce se înscriu în sfera
ilicitului penal: abuz în serviciu împotriva interesului public,
abuz în serviciu împotriva intereselor persoanelor, fals
intelectual şi uz de fals. Conducătorii acestor instituţii se
situează, în mod vădit, în afara legii, punându-se doar în slujba
intereselor politice personale ale preşedintelui Traian Băsescu.
Este evident că
prin neîndeplinirea unor acte şi îndeplinirea în mod defectuos a
unor atribuţii de serviciu, înalţi funcţionari publici ai statului
român au provocat o „tulburare însemnată bunului mers al unei
instituţii publice”, pentru care art. 317 Cod Penal prevede
închisoarea de la 2 la 7 ani. Acţiunile coordonate ale
conducătorilor CNSAS, SRI, DGIA, pot fi considerate ca o asociere
pentru săvârşirea de infracţiuni în spiritul art. 355 Cod Penal.
Refuzul
membrilor Colegiului CNSAS şi ai Serviciilor de informaţii de a se
conforma dispoziţiilor legale aduce atingere principiilor statului
de drept consfinţit de art.1 din Constituţie, iar acţiunea de
protejare ilegală a intereselor politice şi electorale ale
preşedintelui României constituie o încălcare a art. 16 din
Constituţie, reprezentând prin consecinţele ei un pericol pentru
democraţia din România şi capătă caracterul unei conspiraţii
împotriva statului de drept.
Fac un apel
către toţi oamenii cinstiţi şi responsabili din presa română şi
către opinia publică să acţioneze pentru a obliga înalţii
funcţionari publici să respecte legile, pentru a împiedica
transformarea României într-o ţară a abuzurilor şi bunului plac al
conducătorilor politici.
7 septembrie
2006
Emil Constantinescu
|