Abuz în serviciu la CNSAS, MApN, SRI şi Conspiraţie împotriva statului de drept

 

            Într-o intervenţie televizată în direct la postul Antena 3 în 5.09.2006, preşedintele Traian Băsescu a afirmat că generalul Constantin Croitoru, şeful DGIA (Direcţia Generală de Informaţii a Apărării) i-a confirmat că nu a primit de la CNSAS nici o cerere privind predarea către această instituţie a documentelor privind colaborarea sa cu Securitatea aflate în arhiva MApN.

            Afirmaţia generalului Croitoru este în totală contradicţie cu afirmaţiile menţionate în adresa CNSAS nr. P2895/05 din 10.08.2006, pe care am primit-o sub semnătura preşedintelui CNSAS, Claudiu Secaşiu, şi prin care am fost înştiinţat că „au fost solicitate deţinătorilor de fond arhivistic provenind de la fostele organe represive ale statului (SRI, SIE şi serviciul Arhive şi Documentare Militară), toate materialele menţionate în conţinutul petiţiei Dumneavoastră” şi că „până în momentul redactării prezentei, singura instituţie care a dat curs adreselor noastre a fost SRI”.

            În aceeaşi adresă se afirmă că răspunsul SRI a fost doar că „nu au fost identificate documente ale arhivei Comitetului Central al PCR”. Din informaţii recente am aflat că SRI ar fi primit din partea CNSAS doar o adresă care, fără să amintească numele preşedintelui Traian Băsescu, a cerut să se confirme dacă SRI deţine arhiva CC al PCR care, după cum toată lumea ştie, nu se află la SRI.

Faţă de aceste contradicţii flagrante în declaraţiile unor instituţii importante ale statului există trei posibilităţi:

-         Preşedintele României minte

-         Şeful Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării din MApN minte

-         Şeful CNSAS minte

 

Reamintesc că în 13 decembrie 2005 am predat la CNSAS, cu număr de înregistrare P2895/05 o petiţie având în anexă cópii ale unor documente privind colaborarea preşedintelui Traian Băsescu cu Securitatea, indicând inclusiv numărul de înregistrare în arhivele MApN şi SRI ale documentelor originale. Veridicitatea documentelor pe care le-am predat în copie nu a fost negată de nici una din instituţiile deţinătoare ale originalelor. Chiar preşedintele Traian Băsescu a confirmat în ultima sa declaraţie din 5 septembrie 2006 ca şi în toate declaraţiile anterioare că aceste documente sunt adevărate dar „nu dovedesc colaborarea sa cu Securitatea ca poliţie politică”. Sarcina de a aprecia colaborarea sa cu Securitatea nu îi revine preşedintelui Băsescu ci CNSAS, singura care are prin lege atribuţii în acest sens. 

Reamintesc că în adresa MApN cu numărul 10.860/16.08.2004 semnată de Şeful Direcţiei de Siguranţă Militară, generalul de brigadă dr. Gheorghe Nicolaescu, se afirmă că „în urma verificărilor desfăşurate în depozitul de arhivă al Direcţiei Siguranţă Militară au rezultat următoarele: în evidenţa depozitului de arhivă se află Registrul-Jurnal pentru evidenţa reţelei informative a Comandamentului Marinei Militare Constanţa, inventariat la numărul 39/1972. Din studiul acesteia a rezultat că BĂSESCU TRAIAN, născut la data de 04.11.1951, a fost colaborator al Organelor de Contrainformaţii Militare pe timpul cât era elev al Institutului de Marină, având dosarul personal nr. 3990/09.11.1973. Dosarul personal cu numărul de mai sus a fost transferat la Inspectoratul Judeţean Constanţa al Ministerului de Interne, cu adresa nr. 00151392/29.09.1976”.

Tot în decembrie 2005 am predat la CNSAS copia unei pagini din Registrul-Jurnal pentru evidenţa reţelei informative din judeţul Constanţa, pagină conţinând datele personale ale colaboratorilor Securităţii, înregistrat de la numărul curent 17575 la numărul curent 17592, din arhiva Inspectoratului Judeţean Constanţa al MAI (Direcţia I a Securităţii). La numărul curent 17592 cu număr de înregistrare 25.02.1977 figurează Băsescu Traian, născut la 04.11.1951, categoria colaborator, cu nr. de înregistrare al dosarului personal 3990 R.I. Marină, fiind menţionată şi adresa şi procesul verbal de distrugere al dosarului personal.

Pentru stabilirea adevărului solicit ca preşedintele Colegiului CNSAS, Şeful DGIA şi directorul SRI să comunice urgent opiniei publice dacă şi când au fost cerute documentele privind colaborarea preşedintelui Traian Băsescu cu Securitatea şi ce alte acţiuni prevăzute în Legea 187/1999 au fost întreprinse şi când, pentru că în mod evident există o complicitate între CNSAS, SRI şi DGIA pentru „tăinuirea” documentelor care atestă colaborarea preşedintelui Traian Băsescu cu Securitatea, coordonată chiar de Preşedintele României.

Potrivit art.3 indice 1 din Legea 187/1999 modificată, verificările privind colaborarea cu Securitatea se realizează  „în ordinea stabilită la art.2”, având „prioritatea persoanele alese sau numite în demnităţi sau funcţii la nivel naţional.” Potrivit art. 2 din lege, Preşedintele României se află pe primul loc pe lista legală de priorităţi a persoanelor care sunt supuse verificării. Ca atare, în aplicarea legii, CNSAS urma să primească, iar serviciile secrete să predea documentele referitoare la Preşedinte cu prioritate, înaintea oricărui alt dosar din orice arhivă, al oricărui cetăţean din România şi într-un interval de timp mai scurt de 90 de zile. Tergiversarea şi refuzul de a răspunde reflectă, în mod vădit, încălcarea legii, şi atrage sancţionarea „conducătorilor organelor, instituţiilor şi persoanelor fizice respective, după caz, în conformitate cu art.24 alin.2 din lege”, conform căruia „sustragerea, tăinuirea sau distrugerea dosarelor, registrelor se pedepsesc potrivit legii penale, maximum pedepsei prevăzut în Codul Penal de la 3 la 10 ani, majorându-se cu doi ani.

Refuzul membrilor Colegiului CNSAS şi ai şefilor Serviciilor de informaţii de a face publice documentele privitoare la colaborarea preşedintelui Traian Băsescu cu Securitatea încalcă obligaţia dispusă de art.20 alin. 3 din Legea 187/1999, reprezentând obstrucţionarea activităţii CNSAS, fapte ce se înscriu în sfera ilicitului penal: abuz în serviciu împotriva interesului public, abuz în serviciu împotriva intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals. Conducătorii acestor instituţii se situează, în mod vădit, în afara legii, punându-se doar în slujba intereselor politice personale ale preşedintelui Traian Băsescu.

Este evident că prin neîndeplinirea unor acte şi îndeplinirea în mod defectuos a unor atribuţii de serviciu, înalţi funcţionari publici ai statului român au provocat o „tulburare însemnată bunului mers al unei instituţii publice”, pentru care art. 317 Cod Penal prevede închisoarea de la 2 la 7 ani. Acţiunile coordonate ale conducătorilor CNSAS, SRI, DGIA, pot fi considerate ca o asociere pentru săvârşirea de infracţiuni în spiritul art. 355 Cod Penal.

Refuzul membrilor Colegiului CNSAS şi ai Serviciilor de informaţii de a se conforma dispoziţiilor legale aduce atingere principiilor statului de drept consfinţit de art.1 din Constituţie, iar acţiunea de protejare ilegală a intereselor politice şi electorale ale preşedintelui României constituie o încălcare a art. 16 din Constituţie, reprezentând prin consecinţele ei un pericol pentru democraţia din România şi capătă caracterul unei conspiraţii împotriva statului de drept.

Fac un apel către toţi oamenii cinstiţi şi responsabili din presa română şi către opinia publică să acţioneze pentru a obliga înalţii funcţionari publici să respecte legile, pentru a împiedica transformarea României într-o ţară a abuzurilor şi bunului plac al conducătorilor politici.

7 septembrie 2006                                                                                                Emil Constantinescu