RĂSPUNS ACUZAŢIILOR CALOMNIOASE PROFERATE DE PREŞEDINTELE                               SUSPENDAT TRAIAN BĂSESCU

 

DREPT LA REPLICĂ

 

În discursurile de campanie de la Cluj, Iaşi şi la masa rotundă de la TVR, domnul Traian Băsescu m-a acuzat că în timpul mandatului meu, deşi am avut bune intenţii de a schimba sistemul, am acceptat să  „negociez cu oligarhii”, şi atunci sistemul ticăloşit m-a învins. Pentru cine nu cunoaşte sensul cuvintelor, negocierea presupune să creezi cuiva („oligarhului”) un avantaj în schimbul a ceva pe care ţi-l oferă el („oligarhul”). Îi cer aşadar domnului Băsescu să-şi dovedească acuzele şi să declare public cu care anume oligarhi am negociat vreun contract, vreo datorie şi în schimbul căror avantaje. Dacă Traian Băsescu a avut în vedere vreo scutire sau amânare de datorii a unor regii sau societăţi comerciale ori vreun contract avantajos pentru o anumită firmă, e bine de ştiut că acestea pot fi acordate numai de Guvern şi că o eventuală hotărâre sau ordonanţă guvernamentală  adoptată în acest sens în perioada 1997-2000 implică răspunderea solidară a tuturor membrilor Guvernului, iar domnul Traian Băsescu a fost ministru în toate cele trei guverne din timpul mandatului meu.

În ceea ce mă priveşte, nu am dat niciodată sfaturi, indicaţii sau sugestii Guvernului nici public, cum a făcut-o domnul Traian Băsescu în timpul mandatului său de preşedinte, şi nici în corespondenţe sau prin telefon, cum de asemenea s-a demonstrat că a procedat Traian Băsescu în calitate de preşedinte al României.

Pentru a salva România de gravele crize politice financiar bancare, sociale sau etnice, sau în cele provocate de un război în zonă, mi-am exercitat transparent funcţia constituţională de mediator între puterile statului, între putere şi opoziţie, sindicate şi societatea civilă, reuşind să rezolv probleme dificile precum evitarea crahului sistemului bancar, blocarea mineriadelor, sprijinirea NATO în Kosovo, mari privatizări, închiderea întreprinderilor nerentabile, condamnări ale capilor sistemului mafiot, precum şi acceptarea legilor de restituire a proprietăţii, de deconspirare a Securităţii şi mai ales, să îndrept România spre integrarea în NATO şi Uniunea Europeană. Iată de ce nu pot să accept acuzaţia că am fost învins în vreun fel de un sistem pe care l-am schimbat în mod decisiv.

Genul de acuzaţii publice fără acoperire lansate de Traian Băsescu este identic cu cel practicat de foştii securişti reciclaţi după 1989 în politicieni, oameni de afaceri, consilieri ai unor partide ori în „surse de încredere” ale unor redacţii, care m-au implicat pe mine, familia mea şi colaboratorii mei în tot felul de scenarii şi afaceri niciodată dovedite, pentru că nici nu au avut vreodată o bază reală.

Aceştia au fost securiştii care „m-au învins”, profitând de libertatea de exprimare de care s-au folosit în interes personal, ca şi Traian Băsescu, pentru a-şi denigra adversarii politici şi a abate atenţia publică de la propriul lor trecut pătat şi vinovat.

                                                         

15.05.2007                                                                                                                    Emil Constantinescu   

                                                                                                                                        Preşedintele României 1996-2000