Retragerea lui Corneliu Vadim Tudor din funcţia de preşedinte al PRM este un gest politicianist

           Retragerea din funcţia de preşedinte al PRM a lui Corneliu Vadim Tudor, care a jucat un rol nefast în societatea românească din ultimii 15 ani este, din păcate, un gest politicianist care nu ar trebui să păcălească pe nimeni.

            Anunţul de sâmbătă este ultimul eveniment dintr-o serie de încercări eşuate ale lui Vadim Tudor de a se prezenta electoratului drept ceea ce nu este. Antisemitul Corneliu Vadim Tudor şi-a descoperit brusc dragostea şi respectul pentru evrei, pentru a reveni apoi la retorica antuisemită. Anti-europeanul Corneliu Vadim Tudor ni s-a înfăţişat brusc drept un promotor al integrării României în Uniunea Europeană, pentru ca apoi să se întoarcă din nou la naţionalismul său agresiv. Calomniatorul Corneliu Vadim Tudor a devenit dintr-o dată un om cu frica lui Dumnezeu şi cu respect faţă de semeni, pentru ca apoi să înceapă din nou să arunce cu lături în adversarii săi din politică şi din presă. Acum, Corneliu Vadim Tudor anunţă că se retrage din funcţia de preşedinte al PRM pentru ca apoi, tot el, să anunţe că va conduce în continuare partidul.

            Nu există nici o îndoială că retragerea lui Corneliu Vadim Tudor este un gest de faţadă, impus de repetatele sale eşecuri, după cum o simplă operaţiune de imagine este şi adăugarea cuvântului popular la numele Partidului România Mare.

Din 1991 încoace, Corneliu Vadim Tudor şi partidul cu care se identifică au promovat permanent în politica românească şovinismul, antisemitismul şi interesele oligarhiei securisto-comuniste instalate după Revoluţie. Nimeni, nici în România, nici în străinătate, nu va crede că toate acestea pot fi şterse prin retragerea lui Corneliu Vadim Tudor şi schimbarea numelui partidului.

            Retragerea lui Corneliu Vadim Tudor, cu care partidul s-a identificat, ar putea fi însă o şansă pentru o serie de tineri senatori, deputaţi, primari şi consilieri locali, intraţi în rândurile partidului România Mare înainte de alegerile din 2004 doar pentru a-l folosi ca vehicul capabil să-i propulseze în Parlament şi administraţia locală.

            Acţiunea acestor tineri, nelegaţi de vechile structuri securisto-comuniste care au construit partidul în jurul lui C.V. Tudor, implică însă o schimbare radicală de la bază spre vârf,  un proces de durată, care va impune şi o despărţire totală, şi nu mimată, de tot ceea ce a reprezentat CV Tudor în politica românească.

14 martie 2005                                                                                                                 Emil Constantinescu

                                                                                                                                            Preşedintele Acţiunii Populare