Întâlnire cu membrii Colegiului CNSAS

          Marţi, 13 decembrie 2005, Emil Constantinescu, preşedintele României în perioada 1996 - 2000, s-a întîlnit, la sediul Consiliului Naţioal pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), cu membrii Colegiului CNSAS pentru a argumenta acuzaţiile pe care le-a formulat cu privire la relaţia sub diferite forme a unor demnitari cu fosta Securitate.

          Precizînd că toate informaţiile pe care le deţine le-a obţinut după încheierea mandatului său de preşedinte al României, Emil Constantinescu a prezentat Colegiului CNSAS cópii după următoarele documente doveditoare ale colaborării actualului Preşedinte al României, Traian Băsescu, cu Securitatea în perioada dictaturii comuniste:

1.     Pagina colaboratorilor al căror nume începe cu litera B din Registrul cu persoanele din rîndul membrilor PCR din judeţul Constanţa pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate şi coperta acestuia.

Autenticitatea acestui document a fost confirmată de domnul Traian Băsescu, în conferinţa de presă din 15 februarie 2004 şi în plîngerea penală depusă pe 18 februarie 2004 împotriva lui Mugur Ciuvică.

2.     Pagina din Registrul - jurnal pentru evidenţa reţelei informative din judeţul Constanţa, conţinînd datele colaboratorilor înregistraţi de la numărul curent 17575 la numărul curent 17592, din arhiva Inspectoratului judeţean Constanţa al MAI.

Autenticitatea acestui document a fost confirmată de specialişti în istoria Securităţii şi nu a fost contestată de dl. Traian Băsescu.

3.     Adresa UM 01150 a Secretariatului General al Ministerului Apărării Naţionale, transmisă Judecătoriei Sectorului 2 în septembrie 2004.

Autenticitatea acestui document a fost confirmată de conducerea MApN şi recunoscută de Traian Băsescu.

          În baza articolelor 15 şi 20 din Legea nr. 187/1999 privind deconspirarea Securităţii ca poliţie politică, Emil Constantinescu a solicitat Colegiului CNSAS să ceară deţinătorilor de arhive o serie de documente care ar fi trebuit să fie obţinute de Colegiul CNSAS înainte de a se pronunţa asupra colaborării lui Traian Băsescu cu Securitatea:

1.     Registrul – jurnal pentru evidenţa reţelei informative a Comandamentului Marinei Militare Constanţa, care se află în depozitul de arhivă al MApN, inventariat la nr. 39/1972

În baza acestui document, Ministerul Apărării Naţionale a confirmat în septembrie 2004 faptul că Traian Băsescu a fost colaborator al Direcţiei a IV-a a Securităţii (Contrainformaţii militare).

2.     Adresa nr. 00151392/29.09.1976 prin care dosarul personal al lui Traian Băsescu, cu nr. 3990/09.11.1973, a fost transferat de la Direcţia a IV-a a Securităţii (Contrainformaţiile Militare) la Inspectoratul Judeţean Constanţa al Ministerului de Interne.

La aceast document se referă adresa Ministerului Apărării Naţionale din septembrie 2004.

3.     Registrul - jurnal pentru evidenţa reţelei informative din judeţul Constanţa al Inspectoratului judeţean al Securităţii Constanţa (MAI).

Din acest registru provine pagina în care se găsesc datele privind colaborarea lui  Traian Băsescu cu Securitatea.

4.     Procesul verbal numărul 58212 din 15.08.1979, pe baza căruia dosarul personal al lui Traian Băsescu cu nr. 3990/09.11.1973 a fost distrus.

Acest proces verbal este înregistrat în Registrul jurnal pentru evidenţa reţelei informative din judeţul Constanţa.

5.     Arhiva Biroului Contrainformaţii (CI) de la Institutul de Marină (Mircea cel Bătrîn) privind perioada 1973 – 1976.

6.     Arhiva Biroului de Securitate Poarta 2 Constanţa privind perioada 1976 – 1979.

Această arhivă a fost mutată, în decembrie 1989, la Inspectoratul Judeţean al MAI  Constanţa, situat pe Bulevardul V.I. Lenin, de unde a fost preluată, în ianuarie 1990, de către MApN şi transferată de ofiţeri ai marinei militare la Şcoala de scafandri Constanţa de pe Bulevardul 1 Mai.

7.     Arhiva Comitetului PCR al Flotei Maritime (Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime - Navrom Constanţa).

8.     Arhiva Intreprinderii de Exploatare a Flotei Maritime (IEFM) - Navrom Constanţa, Secţiunea Biroul Comandanţilor Instructori, pentru navele Argeş, Crişana şi Biruinţa, precum şi pentru celelalte nave pe care Traian Băsescu a funcţionat ca ofiţer maritim gradele III, II şi I.

9.     Dosarele de urmărire informativă (DUI) “Cîrma” şi dosarul referitor la nava “Independenţa” din perioada 1979- 1981.

10.                        Arhiva Serviciului Independent pentru Comerţ Exterior – unitate specială a Securităţii pînă în decembrie 1989, dosarele privind Agenţia Economică Navrom de la Anvers din perioada 1987-1989.

Această arhivă se află în prezent la Serviciul de Informaţii Externe (SIE).

11.                        Arhiva Centrului de Informaţii Externe (CIE), privind Agenţia Economică Navrom de la Anvers în perioada 1987-1989.

     Această arhivă se află în prezent la Serviciul de Informaţii Externe (SIE).

12.                        Arhiva Comitetului Central al PCR, dosarele de cadre pentru aprobarea numirii în funcţii de conducere din anul 1989.

          Emil Constantinescu a solicitat, de asemenea, Colegiului CNSAS audierea unor persoane care ar putea oferi informaţii despre legăturile lui Traian Băsescu cu Securitatea:

1.     Colonelul Mihai Avramides – fost ofiţer la Securitatea Portul Constanţa în perioada 1976- 1979, al cărui  nume apare la rubrica “De cînd este folosit, Organul şi Ofiţerul” din Registrul cu persoanele din rîndul membrilor PCR pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate. A recunoscut public, în 29 noiembrie 2005, că la sfîrşitul anilor 70, s-a întîlnit de mai multe ori, în interes de serviciu, cu Traian Băsescu.

2.     Generalul Dumitru Nicuşor – fost şef al Biroului de Securitate Port Constanţa pînă în 1989 (şi şef al SRI Constanţa din 1990 pînă în 1997).

3.     Şeful UM 01150 Bucureşti din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, unitate  care a eliberat documentul potrivit căruia Traian Băsescu a fost colaborator al Direcţiei a IV-a a Securităţii (Contrainformaţii militare).

4.     Domnul Petre Roman – fost preşedinte al Partidului Democrat, care a declarat, în 18 noiembrie 2004, că, în momentul în care a fost descoperit angajamentul la Securitate al lui Adrian Vilău, Traian Băsescu a spus: "Şi eu a trebuit, cînd am absolvit Şcoala de Ofiţeri să semnez un asemenea angajament, pentru că altfel nu aş fi putut să fac carieră.”

5.     Domnii Adrian Severin, Bogdan Niculescu Duvăz şi Victor Babiuc, foşti membri ai conducerii PD, citaţi de Petre Roman drept martori ai declaraţiei lui Traian Băsescu în faţa Biroului Executiv al PD.

          De asemenea, Emil Constantinescu a sugerat Colegiului CNSAS audierea preşedintelui Traian Băsescu.

          În cadrul discuţiilor cu membrii Colegiului, Emil Constantinescu a pledat pentru o înţelegere completă a sintagmei “Securitatea ca poliţie politică” care să cuprindă, în spiritul Rezoluţiei Congresului PPE din februarie 2004, adoptat de Parlamentul European, şi activitatea de deturnare a resurselor financiare ale ţării în interesul nomenclaturii comuniste.

13 decembrie 2005