Interviu cu domnul Emil Constantinescu, preşedintele Romāniei 1996-2000, acordat

postului de radio Romānia Actualităţi, miercuri, 13 iulie 2005. Emisiunea "Sfertul

academic". Moderator: Paul Grigoriu
 

          Realizator: Doamnelor şi domnilor bun găsit, ne onorează astăzi cu prezenţa sa īn studioul 31 al Radiodifuziunii domnul profesor Emil Constantinescu, liderul Acţiunii Populare, fost preşedinte al Romāniei. Bine aţi venit.
          Emil Constantinescu: Bun găsit, dragi ascultători şi domnule Grigoriu, īmi pare bine că ne găsim din nou īmpreună.
          Realizator: Domnule preşedinte, aş vrea să vă rog pentru īnceput să faceţi o evaluare a situaţiei politice actuale, sunt destule semne care arată că ea nu este īn limitele normale, dacă mă pot exprima aşa.
          Emil Constantinescu: Este greu de vorbit de normalitate īn Romānia şi eu am fost un preşedinte al crizelor, din nefericire; perioada 1996-2000 a fost marcată de crize mult mai profunde şi mult mai grave decāt cele din momentul de faţă. Nu vreau să le reamintesc neapărat, dar īn primele 6 luni Romānia s-a aflat īntr-un colaps iminent al serviciului financiar- bancar, toate băncile erau īn faliment, Romānia se putea prăbuşi īntr-un mod extrem de grav şi pentru lungă vreme. S-a reuşit să fie depăşită acea criză. Romānia a avut atunci de īnfruntat şi crize mult mai grave; dacă vă amintiţi, reformele care erau necesare īn administraţie, reconcilierea romāno-maghiara, care după unii ar fi putut să conducă la un război civil īn Transilvania pe fondul a ceea ce se īntāmpla īn Kosovo, la sud de Dunăre, au fost mineriade, deci practic tot sistemul democratic ar fi fost terminat dacă minerii ajungeau la Bucureşti. Vreau să spun că experienţa mea īn crize cred că este greu de egalat, poate īn următorul secol. Dar aceasta īmi permite să spun că īn momentul de faţă desigur avem o criză politică suprapusă unei crize sociale care este dată de efectele unor fenomene naturale, cum sunt aceste inundaţii, dar Romānia a mai trecut prin astfel de lucruri, va mai trece, iar criza politică nu trebuie supradimensionată, īn momentul de faţă. O criză politică nu mai poate să afecteze destinul Romāniei, siguranţa naţională a Romāniei. Crizele politice din timpul mandatului meu puteau să pună īn discuţie, pentru o lungă perioadă de timp, securitatea naţională a Romāniei, integrarea īn NATO, integrarea europeană. Oricare din ameninţările despre care am vorbit, dacă s-ar fi finalizat şi dacă Preşedinţia Romāniei şi oamenii de
atunci nu ar fi ştiut să le rezolve, cum spuneam, ar fi marcat pe timp de decenii Romānia. Īn momentul de faţă, criza politică nu mi se pare a fi elementul esenţial, ci condiţiile īn care această criză politică se suprapune unei profunde crize morale a societăţii romāneşti. De aici cred că trebuie plecat. Pe de altă parte, soliditatea oricărui sistem este evidenţiată īn momentul unei īncercări. Ca geolog, vă pot spune că soliditatea oricărei structuri o poţi şti după un cutremur. Nu a fost un cutremur foarte mare, dar decizia Curţii Constituţionale a fost un cutremur care a pus īn evidenţă nu numai fragilitatea legislaţiei, ci şi fragilitatea indusă de cărămizile structurii, deci practic de componenţa actuală a Curţii Constituţionale. Şi cred că această problemă nu poate fi rezolvată de ecuaţia "alegeri anticipate- da sau nu". Indiferent dacă vor fi sau nu alegeri anticipate şi indiferent de rezultatul acestora, problema fundamentală a Romāniei rămāne justiţia. Mai bine spus, de incapacitatea justiţiei de a acţiona. Este un lucru de care nu ştiu dacă toţi cetăţenii Romāniei sunt conştienţi, dar toţi cei din afară, liderii UE sunt conştienţi şi īn momentul de faţă ei consideră că este unica problemă a Romāniei. De ce ar trebui ea să intereseze pe cetăţenii Romāniei? Pentru că justiţia este cea care īmpiedică īn acest moment distrugerea sistemului oligarhic care a jefuit toate eforturile cetăţenilor Romāniei, rezultatele creşterii economice. Ea a dus la cāştiguri enorme īn māna acelor care au condus ţara. Să numim, este vorba de guvernarea PSD, o guvernare profund coruptă, cunoscută ca atare īn străinătate, şi de aceea toate presiunile UE se fac pentru o reformă a justiţiei. Ce să reformăm īn justiţie? Legislaţia este o legislaţie de tip european īn Romānia, instituţiile sunt de tip european. Ţelul reformei justiţiei īn acest moment este altul, spre deosebire de perioada 1996-2000, cānd trebuia să introducem legi şi nu aveam instituţii. Acum avem legi, avem instituţii, ele nu pot să fie aplicate din cauza oamenilor care lucrează. Deci oligarhia s-a concentrat, sau sprijinul cel mai important al oligarhiei vine din justiţie, care blochează judecarea marilor corupţi şi preluarea averilor lor ilicite şi redistribuirea lor, aducerea lor la bugetul naţional īn beneficiul tuturor.
          Realizator: După reuniunea pe care a ţinut-o aseară la Cotroceni, preşedintele Băsescu a declarat: "Instituţiile statului trebuie să găsească o formulă pentru cele patru articole de lege respinse de Curtea Constituţională, astfel īncāt legea să fie promovată fără īncălcarea Constituţiei şi pentru a putea fi continuată reforma īn justiţie". Ce comentariu aveţi la acest avertisment al şefului statului?
          Emil Constantinescu: Mi-aţi dat un text exact, riguros. Fiind jurist, şi ca preşedinte foarte atent cu termenii pe care-i foloseşte, am să comentez chiar textul. Aici este expresia "īncāt legea să fie promovată fără īncălcarea Constituţiei".
          Realizator: Exact.
          Emil Constantinescu: Nu ştiu īn ce sens a folosit preşedintele această sintagmă, eu vă pot spune că situaţia īn care ne aflăm este deosebit de gravă, pentru că īncălcarea Constituţiei s-a făcut de către judecătorii Curţii Constituţionale. Noi avem acum o Curte Constituţională unde există nişte persoane, judecători aleşi pentru un termen de 9 ani, care prin deciziile pe care le-au luat, deci prin această Decizie nr. 375 din 6 iulie, īncalcă Constituţia. Am avut astăzi o conferinţă de presă īn care am prezentat un material care poate să pară tehnic, dar am adus dovezi clare că īn toate aşa-numitele motivări, īn cele cinci, preşedintele, judecătorii au īncălcat Constituţia. Şi vă dau un simplu exemplu: īn ceea ce priveşte Legea Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea Constituţională a considerat neconstituţionale o serie de prevederi care arătau că:
funcţiile de conducere deţinute de judecători sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii īncetează de drept la data publicării hotărārii Senatului. Ei bine, Curtea Constituţională consideră că această prevedere īncalcă principiul inamovibilităţii judecătorilor. Nimic mai fals. Īn realitate, articolul 125 alineatul 3 din Constituţie şi articolul 133 alineatul 2 din Constituţie arată că funcţiile de judecători şi de procurori sunt incompatibile cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice, aşadar şi cu aceea de membru al CSM, care este o funcţie de demnitate publică. Mai clar decāt atāt nu se poate. Deci, iată, Curtea Constituţională īncalcă prevederile Constituţiei. Şi aceasta se īntāmplă īn toate cazurile. Nu i-a interesat nici chiar legea proprietăţii acum, pentru că deja proprietăţile sunt īn māna oligarhiei. I-a interesat numai acele articole care se refereau la funcţiile de conducere din justiţie şi la privilegiile judecătorilor. Numai asta i-a interesat. Este o abordare cinică, care īntre interesul naţional şi interesul personal alege interesul personal. Este un lucru care mi se pare de o gravitate extremă şi iată de ce am considerat că, sigur, nu preşedintele, care este blocat prin funcţia sa īntr-o acţiune, pentru că nu poate comenta deciziile Curţii Constituţionale, dar cred că societatea civilă trebuie să acţioneze. Mai mult decāt atāt, este un caz flagrant de conflict de interese care este la fel de clar şi la fel de clar prevăzut īn lege. Patru dintre judecătorii Curţii Constituţionale care au semnat aceste decizii - domnii Şerban Viorel Stănoiu, Petre Ninosu, Nicolae Cochinescu şi Acsinte Gaspar - au soţii care sunt judecătoare. Deci, am spus, se referă la statutul judecătorilor. Or, conform art. 25 din Codul de Procedură Civilă, există obligaţia judecătorului de a se abţine de la soluţionarea unui litigiu īn care este implicat soţul sau soţia. Soţiile lor sunt reclamante. Mai mult decāt atāt, prevederile care au fost blocate sunt cele care se refereau la drepturile acestor soţii, care sunt judecătoare la Curtea Supremă de Justiţie. Mai mult decāt atāt, conflictul de interese priveşte şi propria situaţie a judecătorilor de la Curtea Constituţională. Ei s-au referit la pensiile publice de care pot beneficia. Ei bine, cinci dintre judecători sunt pensionari, deci este vorba de nişte bani pe care ei i-ar pierde. Mai mare conflict de interese nu poate să existe.
          Realizator: Aş vrea acum cu voia dvs. să schimbăm puţin registrul, să vă īntreb īn calitatea dvs. de lider al Acţiunii Populare, care sunt realizările de pānă acum ale formaţiunii pe care aţi īnfiinţat-o şi pe care o conduceţi şi ce intenţionaţi să faceţi īn viitorul imediat.
          Emil Constantinescu: Sigur, multă lume mă īntreabă de ce nu se aude nimic despre Acţiunea Populară. Aceasta este hotărārea noastră. Am hotărāt să nu participăm la jocuri politice de suprafaţă. Nu participăm la nici un fel de negocieri, nu am participat nici la aceste operaţiuni cosmetice īn care se formează partide populare, de fapt vizāndu-se un brand. Această acţiune, care sigur pe termen lung va putea să dea şi rezultate pozitive, seamănă īn momentul de faţă cu obţinerea unor brevete la OSIM pentru nişte firme. Practic, eu nu cred că s-au schimbat lucrurile pentru că unele partide şi-au pus "popular" īn titlu. Rămāne de văzut dacă vor opera şi schimbări serioase nu numai ale ideologiei, ci ale activităţii profunde a partidului. Convingerea noastră, mai mult decāt oricānd īn actuala criză politică, care, cum spuneam, se suprapune unei crize morale a societăţii romāneşti, mai mult decāt oricānd, este că proiectul Acţiunii Populare, al unei mişcări populare care să apere cetăţeanul, care să-l pună īn centrul acţiunii cu adevărat, care să se construiască pe principiile acestea de relaţie cu cetăţeanul, este necesar Romāniei. Şi noi asta facem īn momentul de faţă: construim la nivelul de bază. Nu ne putem plānge că nu suntem auziţi şi văzuţi, pentru că noi am ales să construim serios. Pentru că Acţiunea Populară aduce modelul moral de care societatea are nevoie. A fost, din punct de vedere politic, o decizie bună de a se sprijini răul cel mic īn faţa răului cel mare. Ne dăm seama că aşa trebuia să se petreacă şi, dacă trebuia plătit un preţ politic, noi am ales să plătim acest preţ politic. Bun. Avem īn faţă un număr de ani īn care trebuie să construim ceva serios, pentru că societatea romānească are nevoie de modele. Modele nu pot să fie decāt oamenii. Aşa cum am văzut ce īnseamnă judecători la Curtea Constituţională, care sunt nişte vechi politruci şi nomenclaturişti comunişti. Sunt īn conducerea Justiţiei persoane care fac parte din oligarhie, care lucrează pentru oligarhia din Romānia. Aşa se īntāmplă şi īn politică. Există o nevoie īn politică de oameni care să nu poată să fie şantajaţi, care să nu poată să fie cumpăraţi, de oameni care să creadă īn principii şi să lupte pentru ele.
          Realizator: Domnule preşedinte, la jumătatea lunii februarie anul acesta, īntr-un interviu pentru confraţii noştri de la "Ziua", declaraţi: "Structurile KGB-iste sunt īncă active". Cāt de actuală este declaraţia aceasta? Ştiu că nu aţi făcut-o īntāmplător şi ştiu că aveţi destule argumente.
          Emil Constantinescu: Am făcut-o īn cunoştinţa de cauza. Nu uitaţi că īn cartea "Adevărul despre Romānia", pe care am lansat-o īn 2004, vorbeam de pildă de mafia arabă atunci cānd acest termen nu era deloc luat īn discuţie şi arătam că de fapt nu e vorba de oamenii corecţi, de oamenii de afaceri arabi corecţi, ci este vorba de nişte structuri la care participau agenţi care īn egală măsură /nu erau dubli, ci tripli/, care au fost agenţi ai KGB, ai Securităţii şi ai unor servicii de informaţii arabe şi care īn perioada lui Ceauşescu s-au ocupat de traficul de arme īn special, şi care după aceea au valorificat aceşti bani, au intrat īn contrabandă, după care au intrat īn afaceri. Aceste reţele astăzi sunt īncă active şi ele formează unul din nucleele acestei oligarhii care a jefuit şi jefuieşte Romānia. A fost datoria mea să atrag atenţia. Sunt mulţi oameni care mai ştiu, nu sunt singurul care ştiu, dar din păcate ceilalţi se tem: sau sunt şantajabili, sau au fost blocaţi, sau au fost atraşi īn acest sistem. Este datoria mea să apăr interese care, după cum s-a văzut, ţin de siguranţa naţională a Romāniei. Īncă din ianuarie 1997, cānd am declanşat bătălia īmpotriva crimei organizate şi a corupţiei, am arătat că aceasta este o problemă de siguranţă naţională, văzānd cine sunt cei care stau la baza acestor structuri. A fost foarte bine că am reuşit nu numai curăţarea, īn mare parte, a acestor structuri din sistemul bancar, din diferitele tipuri de mafii, dar, aşa cum arătam şi astăzi la conferinţa de presă, numai īn 7 luni īn 1997 au fost recuperaţi 1,2 miliarde de dolari la bugetul de stat, cu care ne-am plătit datoriile enorme. Amintiţi-vă că īn vremea aceea mai existau īn toată rezerva naţională a Romāniei numai 540 de milioane de dolari. Este ceea ce ar trebui să se petreacă şi astăzi. Numai că tot ceea ce s-a făcut īn mod foarte serios a fost denaturat, pentru că pe măsură ce o mare parte din aceşti agenţi, inclusiv agenţii de care vorbeam, aceşti agenţi dubli, īn mare parte instalaţi īn urma reuşitei īn decembrie '89 a complotului pro-sovietic care a pus māna pe putere, pe măsură ce i-am īnlăturat din servicii, ei au căpătat poziţii puternice īn viaţa economică şi mai ales īn presă. Şi, sigur, am fost ţinta principală a acestei campanii, care a continuat şi continuă şi astăzi īn mare parte. Ea este semnalul cel mai clar că aceste structuri sunt active şi eu sper că nu pentru mult timp.
          Realizator: O ultimă īntrebare, mai avem foarte puţin timp. Domnule preşedinte, călătoriţi mult, aveţi contacte cu liderii politici ai momentului. Ce sentimente aveţi personal, că suntem mai aproape de Europa sau că ne īndepărtăm de ea?
          Emil Constantinescu: Nu, lucrurile sunt toarte clare. Īn acest moment, Romānia este considerată ca o ţară īn UE, este un proces ireversibil, există o īncredere tot mai mare īn economia romānească datorită creşterii economice reale dar, īn acelaşi timp, este identificată extrem de precis problema Romāniei. Rezultatele creşterii economice ajung la această oligarhie, nu ajung la popor, ceea ce īnseamnă sărăcie şi instabilitate socială. Iată de ce este nevoie de justiţie, iată de ce īn toate discuţiile pe care le-am avut īn ultimele 2 luni cu lideri importanţi din UE şi īn special cu zeci de parlamentari din UE mi s-au spus cuvinte cheie: corupţie guvernamentală - se referau la corupţia vechiului regim, ceea ce cānd eram eu preşedinte nimeni nu a rostit vreodată -, corupţia guvernamentală a vechiului regim. Trebuie să faceţi justiţia să acţioneze, să fie aduşi īn justiţie vinovaţii, judecaţi şi condamnaţi. Asta este presiunea: nu poţi să intri cu un sistem oligarhic de tip lumea a treia īn UE.
          Realizator: Vă mulţumesc, vă mai aştept.
          Emil Constantinescu: Toate cele bune.