Interviu acordat cotidianului Curierul Zilei din Argeş, 15 septembrie 2010

 

 

Emil Constantinescu face parte din board-ul de conducere al Habitat for Humanity. Fostul preşedinte, voluntar la Oarja.

 

Timp de două zile au construit pe şantierul din comuna Oarja E.S. Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la Bucureşti, alături de soţie, E.S. Valentin Radomirski, amdasadorul Bulgariei, E.S. Philippe Beaulne, ambasadorul Canadei, E.S. Georgios Poukamissas, ambasadorul Greciei, E.S.Mario Cospito, ambasadorul Italiei, E.S. Iurie Renita, ambasadorul Republicii Moldova, reprezentanta Corpului Diplomatic al Franţei la Bucureşti, Marie Colette Lalire. Echipat cu cască şi mănuşi de protecţie a fost şi Emil Constantinescu, fostul preşedinte al Romāniei īntre 1996 şi 2000, membru īn Consiliul Director al Habitat for Humanity International din 2009. Diplomaţii şi invitaţii participanţi la evenimentul intitulat Ambasadorii construiesc 2010 au lucrat la construcţia unei locuinţe simple, decente şi accesibile, pentru o familie nevoiaşă din localitatea Oarja. Īntīrziatul acestei acţiuni a fost tocmai prefectul de Argeş, Gheorghe Davidescu, venind īnsă costumat īn haine de şantier. Īn afara prefectului şi a primarului din Oarja (Constantin Bīlea - PDL) şi, bineīnţeles, a cītorva localnici, la eveniment nu şi-a mai făcut simţită prezenţa nici o altă autoritate.   

Care este implicarea dvs. īn cadrul acestei asociaţii? Susţineţi campanii de imagine, aduceţi sponsorizări?

- Am īnceput ca voluntar la Rădăuţi, la Beiuş, după care am lucrat ca voluntar īn fruntea unei echipe romāneşti īn Golful Misissippi, ca urmare a efectelor uraganului Katrina. Acolo am avut plăcerea să construiesc o casă alături de preşedintele Jimmy Carter (n.r. - ex-preşedinte SUA īntre 1977-1981). Anul trecut am fost ales īn board-ul internaţional al directorilor fundaţiei, care este un board restrīns, unde se hotărăsc proiectele finale şi finanţarea pe plan mondial. Am participat la reuniunea board-ului de la Atlanta, avem teleconferinţe, īn noiembrie voi fi la Cairo, la o altă reuniune a board-ului care examinează situaţia la nivel internaţional. Habitat for Humanity este cea mai importantă organizaţie de voluntariat din lume la ora actuală, derulează fonduri uriaşe pe plan mondial. Sigur, ea a īnceput īn America şi este o bucurie pentru mine că Fundaţia Regională pe Romānia Habitat for Humanity este una performantă.

 Alegerea unei localităţi din Argeş este un lucru important. De ce tocmai aici şi nu īn altă parte?

- Acest proiect presupune o cooperare cu administraţia locală, care oferă terenul. Or, primarul din Oarja, un om īntreprinzător, a reuşit să facă acest lucru. A mai fost un succes, l-am īntīlnit pe unul din beneficiarii refacerii blocurilor, cel care a venit cu fructele din propria grădină. Sīnt oameni muncitori, care, conform proiectului, trebuie să lucreze ei īnşişi pentru casele lor. Pentru mine este o bucurie să lucrez aici, acasă. Cīnd am fost īn liceu, am avut mulţi colegi din Oarja.

 

Pentru că lucraţi ca voluntar la ridicarea acestei case, vă doriţi să beneficiaţi de o astfel de locuinţă?

 

- Eu am o locuinţă. Azi (n.r. - ieri) a fost şi zi de sărbătoare, aşa că am īnceput cu o slujbă. Dar de aici plec la casa mamei mele de la Brădet, casă din 1936, pe care am păstrat-o aşa cum este, dar ultima şipcă, pusă prin anii ’60, trebuie să fie reparată. O să merg acolo să continuu munca.

 

Credeţi că Guvernul ia suficiente măsuri pentru a sprijini familiile tinere?

 

- Poate nu vă mai amintiţi, dar programul ANL şi alte programe au demarat īn mandatul meu, sub participarea mea directă. La Tīrgu Mureş am şi fost la primele case care s-au construit, am reuşit să mobilizez fonduri din străinătate, din Marea Britanie, Olanda, cu care am construit primele case pentru tineret. Dacă acum spunem că e criză, pe vremea aia, situaţia economică era drastică. Niciodată nu-i suficient, dar īncă o dată avem nevoie de spiritul acestui program, avem nevoie de voluntariat, fiecare să lucreze pentru propria lui casă, nu numai să aştepte să-i construiască alţii. Eu am experienţa nefericită dintr-un punct de vedere de la Coculeasa. Dacă vă amintiţi, am fost acolo, īn noroaie şi īn duhoare, am reuşit să le construim case, dar am rămas cu gustul amar că ţăranii, beneficiari ai caselor, stăteau pe marginea şanţului sau la cīrciumă şi se certau īntre ei dacă unuia i se aduce mai mult sau mai puţin. Sper că acum lucrurile s-au schimbat şi, de aceea, Oarja este un loc bun, pentru că cei de aici, cum aţi văzut, nu aşteaptă să le facă numai alţii. Primarul a participat direct, am cărat īmpreună materialele...

 

Acum īi faceţi campanie domnului primar.

 

- Asta este! Nu ştiu cine este, īl văd pentru prima dată...

 

 Este de la PDL.

 

- Nu ştiu de la ce partid este, nu mă interesează acest lucru. Mă interesează să fie un om care lucrează şi care a īnţeles esenţa acestui proiect.

 

Credeţi că preşedintele Traian Băsescu ar fi putut participa la această construcţie?

 

- Eu mă ocup de reconstruirea societăţii civile şi īn general evit comentariile de acest tip şi nu vreau să amestec politica īntr-un proiect atīt de bine construit.

 

Vi s-a īntīmplat să aveţi neplăceri īn timpul lucrărilor, să vă accidentaţi?

 

- Am experienţă. Ţin ciocanul īn mīnă de 45 de ani şi i-am īnvăţat şi pe alţii. Prima lecţie pe care le-o ţineam studenţilor cīnd eram asistent era cum se bate cu ciocanul o piatră. Cum trebuie să ţii ciocanul ca să nu-ţi vină īn ceafă. Dacă am īnvăţat atītea generaţii, cred că m-am īnvăţat şi pe mine.

 

http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=16043&Itemid=375