Interviu acordat cotidianului Gardianul - 20 noiembrie 2006

 

Emil Constantinescu: "Basescu, sprijinit de grupuri securisto-comuniste"
 

        

Mandatul presedintelui Constantinescu, īntre 1996-2000, a fost unul dintre cele mai agitate de dupa 1989. De la enorma manifestatie spontana din Piata Universitatii, de pe 17 noiembrie, care marca cāstigarea alegerilor, si pāna la retragerea din cursa electorala īn vara anului 2000 si recāstigarea puterii de catre Ion Iliescu, Romānia s-a zbatut dramatic sa supravietuiasca. La un deceniu de atunci si la 67 de ani (n. 19 noiembrie 1939), profesorul Constantinescu īsi continua o prestigioasa cariera universitara, dorind ca pentru politica sa ramāna un reper de onestitate, nesupus grupurilor de interese.
 

Proiectele initiate īn 1996-2000 se finalizeaza astazi

G.K.- S-au īmplinit, pe 17 noiembrie, 10 ani de cānd ati cāstigat alegerile īn 1996 cu sloganul "Votati schimbarea!". Romānia adera peste o luna si jumatate la Uniunea Europeana. Sunteti multumit de schimbarile care s-au petrecut īn ultimii 10 ani?
E.C.- Da. Si o spun cu toata puterea. Sunt multumit pentru ca atāt viziunea pe care am avut-o pentru Romānia, cāt si proiectele pe care le-am transpus īn practica s-au īndeplinit. Nu am nici un fel de dezamagire pentru ca s-au īndeplinit acum si nu īn timpul mandatului meu, pentru ca orice proiect dificil, orice proiect pe termen lung are nevoie de timp si este normal ca cel care le-a initiat si le-a pus īn opera sa nu se afle īn functie īn momentul īndeplinirii lor

G.K. - Lumea are o alta perceptie cu privire la performantele regimului Constantinescu.
E.C. - Pentru ca a fost manipulata.

S-a īncercat acreditarea ideii ca nu am existat

G.K. - Mai exista aceasta manipulare?

E.C. - Da, categoric. Exista si astazi, permanent.

G.K. - Cum se face?

E.C. - Se afirma īn permanenta niste lucruri care nu au nici o legatura cu adevarul, dar care se refera la īntāmplari sau persoane din actualitate. Sau se afirma lucruri scoase din context.
G.K. - Astazi la ce se refera manipularea?

E.C. - Astazi se refera la toata perioada 1996-2.000.

G.K. - La perioada de astazi, vorbesc.

E.C. - Nu! Eu vorbesc despre manipularea pentru trecut. Manipularea priveste ceea ce s-a numit "esecul CDR"(Conventia Democratica din Romānia). "Esecul CDR" a fost de fapt o transformare radicala a Romāniei, care s-a concretizat apoi īn integrarea īn NATO, īn Uniunea Europeana, reformele economice si cresterea economica. Dar perceptia privind "esecul CDR" a ramas bine stabilita. Manipularea s-a referit si la mine. S-a creat imaginea unui presedinte slab, care a dezamagit, fara nici un argument.
Cheia succesului unei manipulari e sa popularizeze o sintagma cāt mai aberanta. Si manipularea se bazeaza si pe o buna cunoastere a perceptiei populatiei. Exista īn societatea romāneasca un refuz evident de a accepta ca poate exista cineva care sa conduca si care sa fie cinstit si sa respecte legea si regulile morale. Asa ceva se refuza. Eu nu am fost obiectul unei dezbateri. Orice dezbatere ar fi demontat sloganurile manipularii.
Īn anii 2000-2004, prin embargoul mediatic la care a achiesat toata presa, s-a acreditat ideea ca nu am existat. Pur si simplu!

Stolojan si Basescu, beneficiarii manipularilor

G.K. - Dar acum cum actioneaza aceasta manipulare?

E.C. - Acum manipularea consta īn refuzul de a se reveni asupra unor probleme care sunt lamurite sau par lamurite. De exemplu, afacerea Megapower. Nimeni nu doreste sa o abordeze - desi a existat un proces īn justitie si o condamnare - pentru ca ea ar darāma manipularea pozitiva pe care se bazeaza mitul Stolojan. Reluarea discutiilor privind cel mai mare furt din istoria Romāniei si dupa cāte cunosc din toata Europa si anume vānzarea flotei romānesti, pentru a permite mitul presedintelui Basescu.
Si, sigur, pentru a vorbi despre fapte mai recente, refuzul de a aduce īn discutie procesul "Tigareta", pentru ca acolo presa, manipulata de mafia securista si araba, a fost o parte activa la desfasurarea acestei afaceri: mesajele dintre contrabandisti s-au dat prin intermediul presei care a participat īn acest fel si la scoaterea din tara a arabilor care au participat la contrabanda. Serviciile secrete occidentale analizeaza afacerea "Tigareta" ca un exemplu de lupta reusita īmpotriva coruptiei si a contrabandei.
Īn Romānia īnsa a ramas ca o sintagma care ar ascunde cumva, nu se stie cum, o coruptie care este legata de puterea mea.

Tariceanu, tinta unor manipulari grosolane

G.K. - Faptul ca se vorbeste acum de un prim-ministru Calin Popescu Tariceanu slab, de o guvernare slaba, este tot un efect al manipularilor?

E.C. - Absolut! Este o noua īncercare a acelorasi forte pe care eu le cunosc. Īn mod normal acum ar trebui sa le cunoasca toata lumea, o data cu iesirea la suprafata a "pieselor" pe care securitatea le poate manipula. Se reia azi acelasi tip de manipulare. Este evident! Este complet absurd sa se vorbeasca de un guvern slab īn conditiile unei cresteri economice si a unor rezultate care sunt īn toata lumea recunoscute si care au facut din Romānia si fac īn fiecare zi tinta investitiilor straine, care reprezinta nu īncurajari sau strāngeri de māna ca pe vremea mea, sau decizii luate īn spatele usilor īnchise, ci bani, bani ai unor persoane si ai unor companii care vin īn Romānia pentru ca se obtine profit.
Ei, bine, a se vorbi despre un guvern slab īn aceste conditii este o manipulare la care o mare parte a presei achieseaza. E o rusine! Se vorbeste despre un presedinte puternic īn conditiile īn care, astazi, presedintele nu are nici o legatura - nici una - cu fenomenele economice, sociale si de fapt cu nimic, are un rol decorativ, nu poate sa contribuie la ceea ce este astazi succesul economic.

Totodata, se vorbeste de un prim-ministru slab care este la capatul a doi ani de succes legislativ si economic. Este o manipulare grosolana cum este greu de imaginat ca se poate petrece altundeva. Atrag atentia ca un presedinte nu poate sa aiba un rol important - īn conditiile noastre - decāt īn momente de criza. Eu am avut un rol important si decisiv īn Romānia ca presedinte, pentru ca am avut de īnfruntat crize de toate tipurile: crize militare, crize sociale, economice, financiare, lovituri de stat.
Conform Constitutiei, īn astfel de momente īn care deciziile sunt majore, ele se iau la nivelul Consiliului Suprem de Aparare a tarii si al presedintelui. Nu īn timpul de stabilitate economica si sociala si regionala īn care este Romānia īn aceasta perioada ca membru al NATO si de la 1 ianuarie al Uniunii Europene.

Basescu creeaza crize false

GK. - Romānia pare ca se afla tot timpul īn criza politica pāna intervine presedintele si rezolva lucrurile.

E.C. - E evident ca presedintele Basescu, īn lipsa unor crize reale, creeaza crize false, pentru ca apoi sa para ca le rezolva. Este o alta forma de manipulare.
Deliberat se creeaza un continuu zgomot de fond, o continua excitatie, uneori isterica, care sa dea impresia unei activitati si al carui unic scop este acela de a abate atentia de la faptul ca se īntāmpla lucruri pozitive īn Romānia, cum e actiunea Guvernului care prin stoparea imixtiunii īn zonele economice a dus la rezultate pozitive. Marea obsesie a presedintelui de azi este ca societatea romāneasca sa nu realizeze rolul real, constitutional, pe care īl joaca el, īn absenta situatiilor de criza.
G.K.- Dar presedintele Basescu - scrie īn presa - prin Partidul Democrat care i-a ramas fidel sau prin faptul ca este presedintele CSAT, controleaza toate institutiile de forta din Romānia, īn acest moment.

E.C. - Da, dar īn acest moment īn Romānia nu exista probleme, nu sunt agresiuni externe, nu sunt nici macar presiuni, dimpotriva, Romānia este īncurajata din toate partile. Si, cānd se bucura de o relativa pace sociala si de un curs ascendent, ce nevoie are presedintele de institutiile de forta? Nu este nevoie de exercitarea fortei! Pentru mine nu actiunile, neconstitutionale de cele mai multe ori ale presedintelui Basescu si agitatia sa sterila si inutila, sunt importante sau cea a grupului de interese pe care īl sprijina si care este disperat ca īsi va pierde privilegiile īn Uniunea Europeana. Ci incapacitatea asa-numitilor formatori de opinie - pentru ca nu pot sa vorbesc de analisti, se analizeaza doar zgomotele, nu faptele - de a elabora un proiect nou, atāt de necesar constructiei unei identitati romānesti īn Uniunea Europeana si un proiect pe termen scurt care sa apere interesele Romāniei.

Aceasta īncremenire a unor elite intelectuale īn singurul proiect pe care īl cunosc de 17 ani, cel anticomunist, reflecta nu numai slabiciunea lor morala, dar mai ales pe cea intelectuala.
Turnatoriile de la «Īnalta Poarta» de la Bruxelles

G.K. - Cum comentati episodul Varujan Vosganian? Aveti informatii ca a colaborat cu Securitatea?
E.C. - Nu! Niciodata nu am avut nici un fel de informatii privind acest lucru. Īnsa, oricum, prin modul īn care a fost organizata demolarea acestei candidaturi si prin expresia fundamentala din drept "qui prodest", cui foloseste, lucrurile se clarifica. Dar indiferent cui a folosit sau indiferent de cei care au crezut ca pot sa cāstige ceva, Romānia a avut de pierdut foarte mult.

Exponentii oligarhiei securisto-comuniste vorbeau īn timpul mandatului meu - desi discutiile mele cu fortele importante ale lumii si negocierile pe care le-am avut au fost de cea mai mare demnitate, lucru recunoscut si astazi īn afara - despre Īnalta Poarta īn raport cu Statele Unite. Dar, SUA au sprijinit neconditionat Romānia, avioanele Hercules pe care le-am primit, nu au fost comisioane, au fost complet gratuite, ni s-a acodat sprijinul fara sa ni se ceara nimic, nici privatizari frauduloase, nici comisioane. Pe cānd astazi, prin ceea ce se īntāmpla, prin modul penibil īn care se fac turnatorii la Comisia si la comisarii europeni, modelul Īnaltei Porti de la Tarigrad se repeta īntr-un mod dezastruos. Din nefericire, mass media se lasa folosita īn aceste jocuri extrem de murdare si pagubitoare de data aceasta imaginii Romāniei.

Asocierea dintre Stolojan si liberalism este o aberatie

GK. - Ce parere aveti despre initiativa platformei liberale initiata de Theodor Stolojan si Valeriu Stoica?

E.C. - Nu pot sa abordez calm astfel de probleme pentru ca ma dezgusta. Asocierea dintre domnul Stolojan si liberalism este o aberatie. Nu pot sa vad aceasta asociere decāt parte a supershow-lui manipularii de catre oligarhia comunisto-securista la capitolul Stolojan, care a reusit sa transforme īn fata opiniei publice un personaj īn complet opusul sau.
G.K. - Credeti ca aceasta platforma urmareste, asa cum s-a scris īn presa, sa construiasca o masa de manevra politica pentru presedintele Basescu?

E.C. - Categoric, da! Aceasta este singura problema si preocupare a actualului presedinte, de a-si asigura un nou mandat care sa-l apere de raspunderea pentru faptele sale de pe timpul fostelor administratii.

G.K.- Dar de ce nu se bazeaza pe Partidul Democrat care īi este loial si care a crescut īn sondajele de opinie la circa 30%?

E.C. - Partidul Democrat este un partid de interese, care de la īnceput s-a format īn jurul unor interese de grup si nu a unei ideologii. Usurinta cu care a trecut īn decurs de trei ore de la Internationala Socialista la Partidul Popular European, de fapt fara sa schimbe nimic, printr-un vot, fara practic nici o dezbatere, este un caz aproape unic īn politica europeana.
Īmparatul «jucator» e gol

Presedintele Basescu stie foarte bine ca īn momentul īn care nu mai este vazut ca titular al unui al doilea mandat, a doua zi nu mai este sprijinit de nimeni din Partidul Democrat. De aici aceasta disperare de a da senzatia de forta pe termen lung. De aici si aceasta disperare ca lumea sa nu observe ca hainele noi ale īmparatului "jucator" nu exista, ca īn basmul binecunoscut si ca de fapt este gol. Nu joaca nici un fel de rol economic, financiar. Īn Uniunea Europeana nici un presedinte nu poate sa intervina īn procesele economice, financiare, singurele zone de interes de altfel pentru grupul de interese care īl sustine.
G.K.- Care este de fapt acest grup de interese?

E.C. - Grupul si structurile securisto-comuniste care s-au aflat permanent īn spatele sau. Si care sunt vizibile . .

G.K.- Sunt invizibile pentru multi.

E.C.- .si pe care unii refuza sa le vada. Dar care sunt evidente. Va dau un exemplu: nu PSD, vazut ca partidul cel mai corupt din Romānia, a fost cel care a folosit cele mai mari fonduri electorale īn campania din 2004. Ci Partidul Democrat. Aceste fonduri nu au fost date PD, care nu interesa pe nimeni, au fost date presedintelui Basescu. Īn consecinta, presedintele Basescu are cele mai mari obligatii. Stiu foarte bine ce a īnsemnat īn cazul meu, unic poate īn Europa, sa nu am obligatii. Nu am avut obligatii financiare fata de nimeni pentru ca, īn contextul din 1996, nimeni n-a mizat pe mine. Nemizānd, nimeni nu a investit, neinvestind, nu am avut obligatii. Neavānd obligatii, mi-am permis sa apar interesele tarii īmpotriva intereselor de grup. Īn 2000 acesta a fost unul dintre motivele principale pentru care nu am candidat. Cunosteam mecanismele si as fi putut sa le folosesc. Dar īn acel moment intram īn circuitul "secular" al conducatorilor corupti ai Romāniei.
Oligarhia securisto-comunista s-a opus integrarii īn UE

G.K.- Spuneati ca sunteti multumit de schimbarile din Romānia ultimilor 10 ani. Totusi, nu vi se pare ca ne-a luat cam mult timp sa ne integram īn Uniunea Europeana daca e sa ne comparam cu alte tari?

E.C. - Nu! Punctul meu de vedere este complet diferit tocmai pentru ca am avut sansa ca, īnainte de a fi presedinte, mai ales īn perioada 1992-1996, sa fac parte din mai multe grupuri de gāndire occidentale, care analizau si realizau strategii de dezvoltare pe termen lung si mediu. Decalajul Romāniei era enorm fata de celelalte tari din Europa Centrala si chiar a celor din Europa Sud-Estica si starea de criza profunda a tuturor domeniilor īn care se gasea Romānia īn noiembrie 1996 punea īn primul rānd problema limitarii, apoi eventual a evitarii dezastrelor si, de abia apoi, īn alta etapa, punea problema constructiei unor proiecte. Din pacate, acea schimbare - īn toate analizele din strainatate, perioada 1996-2000 e considerata istorica - a facut obiectul unei teribile manipulari. Din datele pe care le stiu acum, aceasta manipulare a fost construita cu abilitate de exponentii oligarhiei securiste-comuniste, care mai īntāi s-au īmpotrivit cu īnversunare pe toate caile legale si ilegale, violente, acestor transformari, dupa care le-au preluat si le-au folosit.
G.K. - Puteti sa fiti mai concret? La ce manipulari va referiti? Legate de ce evenimente?
E.C. - Legate de toate evenimentele. La abordarea generala. Se induceau o serie de idei: "Nu s-a schimbat nimic". "Suntem dezamagiti" etc. Sintagma "īn ultimii ani nu s-a schimbat nimic" este revoltatoare prin absurdul ei. Mi-amintesc drama personala pe care o traiam īn acele zile din decembrie 1996: pe de o parte nici nu apucam sa ies bine cu masina pe strada si eram īntāmpinat de valuri de simpatie iar, pe de alta parte, primeam confirmarea sau aflam datele precise cu privire la dezastrul īn care se afla tara. Eu eram obligat sa le pastrez ca pe un cumplit secret, pentru ca daca le-as fi facut publice, cum mi s-a cerut de catre reprezentantii Uniunii Europene, FMI, Bancii Mondiale, s-ar fi produs fenomenul care s-a produs la Sofia o jumatate de an mai tārziu.
FMI a propus ca Romānia sa intre īn īncetare de plati

G.K. - Va referiti la trecerea Bulgariei sub tutela...

E.C. - Am sa īncerc sa dau cifre. Cifrele sunt fapte īncapatānate. Rezerva Bancii Nationale era de 600 de milioane de dolari. Asa ceva nu s-a mai īntāmplat īn toata istoria Romāniei, indiferent de razboaie sau de catastrofe, īn ciuda faptului ca īn anul 1996 se facusera īmprumuturi si se lansasera titluri de valoare pe piata internationala de 1,8 miliarde de dolari si Banca Nationala emitea bani fara acoperire. Pentru comparatie, acum īn rezerva Bancii Nationale se afla 20 de miliarde de euro. Īn acelasi timp, existau īmprumuturi cumulate care veneau la scadenta īn 1998-1999 de 5 miliarde de dolari. Toate acestea au dus la propunerea Fondului Monetar International ca Romānia sa intre īn īncetare de plati. A doua zi dupa ce am fost confirmat de catre Parlament, am primit vizitele reprezentantilor occidentali care cunosteau acest lucru si care mi-au prezentat datele, mi le-au lasat īn forma scrisa si īn ziua urmatoare mi-au fost confirmate de catre guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu.

Īn acelasi timp bancile romānesti erau īn faliment. Inclusiv bancile de stat. Acesta era iarasi un secret, va īnchipuiti ce s-ar fi īntāmplat daca īl faceam public. Bancorexul, care era prezentat ca o superputere bancara īn toate rapoartele, inclusiv cele din 1996, avea īn jur de 2 miliarde de dolari credite nerecuperate si care nu s-au recuperat nici acum de la clientela politica a celor care fusesera la putere īnainte de 1996. Dar au fost platite de catre cetatenii Romāniei pentru ca banca sa fie salvata si o data cu ea sistemul bancar romānesc. La zece ani trebuie sa dezvalui acest lucru: am salvat Bancorexul pe criterii exclusiv politice.

Furturile organizate de fostii securisti

G.K.- Dar a disparut Bancorexul...

E.C. - Asa a fost salvat. In locul cerintei FMI si a Bancii Mondiale ca Bancorexul sa fie declarat īn faliment, am obtinut fuziunea cu BCR īn urma unei expertize realizate de catre Banca Mondiala prin intermediul unui consortiu international. Dar banca trebuia echilibrata. Ei bine s-a platit datoria de circa 2 miliarde de dolari de la buget. Acum, prin vānzarea BCR s-au obtinut peste 5 miliarde de euro, aportul fostului Bancorex reprezentānd o valoare foarte mare din BCR. Bani la dispozitia Guvernului pentru proiecte importante. Banca Agricola care avea credite neperformante de circa 1 miliard de dolari. A fost privatizata, este drept, cu o suma mai mica, investitorul facānd ulterior din ea o banca profitabila. Īn afara bancilor de stat, tot sistemul bancilor asa-zis private, pentru ca de fapt nu erau banci, ci erau niste sisteme piramidale de furt a veniturilor populatiei, organizate īn exclusivitate de catre mafia securista din Romānia, erau falimentare. Toate! Procesele de faliment ale acestor banci au fost declansate īn timpul mandatului meu, inclusiv procesele īmpotriva celor care construisera aceste sisteme piramidale si care au fost anchetati, judecati si condamnati īn timpul mandatului meu. Iar altii au fugit īn strainatate.

Ce s-a īntāmplat īn sistemul bancar reprezinta cel mai bine caracterul de crima organizata a mafiei securisto-comuniste. Pentru ca, pe de o parte, structura, partea din administratie a oligarhiei, distribuia sume de bani pentru consumul populatiei īn scop populist contra voturi, pe de alta parte, dupa aceea, acesti bani erau scosi de catre clientela politica, si banca era autofalimentata, iar populatia nu mai putea sa recupereze nimic. Īn mod intentionat, partea guvernamentala si parlamentara a oligarhiei refuza sa accepte o lege a bancilor. Prima data aceasta lege a aparut īn urma diligentelor pe care īmpreuna cu Mugur Isarescu le-am depus pentru a forta intrarea ei īn Parlament. Oricine va īncerca sa investigheze va constata ca īn toate conducerile acestor banci erau fosti ofiteri de securitate. Fara exceptie. Asa au fost construite toate bancile private. Si bancile de stat erau construite de ofiteri sub acoperire sau fosti ofiteri de securitate, alaturi cāteodata de delincventi de drept comun.

Salvarea Romāniei s-a hotarāt īntr-un salon al Casei Albe

G.K. - Domule presedinte, spuneati ca Romānia nu a intrat īn 1996, '97, '98, īn īncetare de plati cum cerea Fondul Monetar International si nici nu a intrat sub tutela cum s-a īntāmplat īn Bulgaria. Carui fapt se datoreaza acest lucru?
E.C.- Acum pot sa dezvalui partea mea personala de actiune pentru ca īn timpul mandatului meu toate deciziile importante care s-au luat - politice, economice, sociale, militare - s-au luat la nivelul presedintiei. Toate. Pentru asta īmi asum si ceea ce altii pot sa considere ca au fost esecuri.

G.K.- Guvernul punea īn aplicare deciziile luate la Cotroceni?

E.C. - Punea īn aplicare deciziile pe care le luam eu. Romānia depindea de contextul extern. Romānia a fost salvata cu sprijinul politic al Frantei, cu sustinerea pe plan bancar de catre Germania, sub protectia militara a Statelor Unite si cu sprijinul diplomatic al Marii Britanii. A existat un consens al acestor patru tari, īnsa el s-a sprijinit pe un element de credibilitate, care se fixa exclusiv la nivelul presedintelui Romāniei. Amintesc ca vizita decisiva a prim-ministrului a Marii Britanii Tony Blair īn Romānia īn vederea prezentarii unui mesaj de sustinere a Romāniei pentru intrarea īn NATO si īn Uniunea Europeana...
G.K.- ... mesaj care a fost transmis īn plenul Parlamentului Romāniei personal de catre primul-ministru Tony Blair ...

E.C- ... care la cererea mea a fost transmis īn Parlamentul Romāniei. Asta s-a hotarāt īn cadrul unei īntālniri īntre presedintele Chirac, Tony Blair si cu mine, īntr-un salon al Casei Albe, unde ne aflam cu ocazia a celei de-a 50-a aniversari a NATO.
Rasplata pentru parteneriatul contra Serbiei

Īn discutia trilaterala pe care am avut-o s-a cautat o cale de sprijin a Romāniei si, mai mult decāt atāt, o rasplata pentru rolul enorm pe care Romānia īl jucase chiar īn acel moment pentru īncheierea razboiului din Kosovo. Amintesc ca, īn timp ce ma aflam īn avion deasupra Atlanticului īn drum spre Washington, Parlamentul Romāniei a votat acordarea permisiunii de survol pentru trupele NATO si a dreptului de folosire a aeroportului Timisoara. Acesta a fost elementul militar cheie pentru cedarea lui Milosevici īn fata fortelor NATO. Atunci s-a pus problema si a unei rasplati consistente pentru Romānia.

Eu am cerut doua lucruri: Eu i-am cerut presedintelui Jacques Chirac o declaratie publica la Washington īn care Franta, ea īn nume propriu, nu ca membra a NATO, sa anunte garantarea intereselor strategice ale Romāniei. Sigur, Romānia beneficia de "umbrela de securitate" a SUA prin parteneriatul strategic, dar am cerut aceste declaratii explicite. Presedintele Frantei a facut-o imediat, la o conferinta de presa, simulāndu-si o īntrebare, pentru ca īn acel moment nici un ziarist romān nu se afla acolo. El mi-a scris mie aceasta declaratie īnainte de a o face, pe programul conferintei, de māna, document care a fost publicat. A doua zi de dimineata premierul Tony Blair m-a anuntat ca va raspunde si el cerintei mele si o va face sub forma unui mesaj īn Parlamentul Romāniei, asa cum i-am cerut. Aceasta īntālnire este unica īn analele diplomatice, pentru ca ministerele deexter ne nu numai ca nu au fost implicate, dar nici macar nu au cunoscut ceea ce se īntāmpla. Efectele acestei diplomatii personale la vārf, care a avut loc īn conditii de criza, a avut efecte exceptionale asupra destinului Romāniei. Dupa expunerea publica pe care Tony Blair a facut-o īn Parlamentul Romāniei, rolul Marii Britanii la summitul de la Helsinki din 7 decembrie 1999 a fost decisiv si Romānia a putut īncepe din ianuarie 2000 negocierile de aderare la Uniunea Europeana, fara sa fie calificata īn nici un fel prin performantele ei economice, legislative sau sociale, comparativ cu celelalte tari.
Romānia era sa ramāna īn afara Europei

Tot acum spun pentru prima data ca la Consiliul European de la Viena se discuta īn toamna lui 1998 sa se īnceapa operatiunile de largire masiva a Uniunii Europene fara Romānia. Īnsa Franta s-a opus largirii fara Romānia si a cerut sa ni se mai dea un an de gratie. Din fericire, am reusit sa gestionam crizele extrem de grave ale anului 1999, care a īnceput cu mineriade, daca va amintiti, si a continuat cu razboiul din Serbia.
G.K.- Erau forte īn Romānia care se opuneau aderarii Romāniei la NATO si la Uniunea Europeana?
E.C. - Cu violenta! Ne īntoarcem din nou la acest refuz de a vedea cu obiectivitate adevarul despre evenimentele din acei ani. Mineriadele nu au avut loc din cauza unor probleme sociale.

G.K.- Minerii spuneau ca sunt actiuni sindicale...

E.C. - Nu! Nu erau īn nici un fel actiuni sindicale, dar aceasta nu mai este acum afirmatia mea, ci este rezultatul unui proces īn Justitie care a durat ani buni, īn care au existat aparatori, parti, documente, iar sentinta concretizata īn condamnari la īnchisoare, nu numai a lui Miron Cosma, ci a īntregii echipe, s-a facut pentru tentativa de lovitura de stat si pentru actiuni īmpotriva statului de drept.

G.K.- Au fost cele doua mineriade din februarie 1999 actiuni ale celor care se opuneau aderarii Romāniei la Uniunea Europeana si la NATO?

E.C. - Absolut! Procesul īn Justitie a fost īndreptat īmpotriva unor executanti si a īnceput si s-a terminat īn mandatul meu. Procurorii au disjuns cauza si partea a doua a procesului care trebuia sa fie rezultatul anchetelor asupra lui Corneliu Vadim Tudor ca initiator si a generalului Lupu, cel care a parasit comanda trupelor la Costesti, lasāndu-i pe jandarmi prada minerilor, pentru partea aceasta a procesului, - mandatul meu se terminase - procurorul general al Romāniei a dat īn 2001 decizie de neīncepere a urmaririi penale.
Īn acest an, 2006, am depus din nou plāngere pentru reluarea acestor anchete la Parchetul General, pentru ca dovezile exista, dar au fost blocate.

Forte externe se opuneau integrarii īn NATO si UE

G.K.-Existau si alte forte īn afara Partidului Romānia Mare?

E.C. - Īn cadrul procesului si al materialelor care sunt publice si au fost prezentate la proces, s-a aratat foarte clar implicarea si a unor forteexter ne, fie directe, fie indirecte, printre care miscarile Mao-iste din Franta care au participat īn mod deschis si despre care se stie ca erau pregatite si subventionate de servicii secrete rusesti. Poata sa spuna unii ca exagerez, dar exista probe ca mineriadele erau īndreptate īmpotriva mea, ele vizau rasturnarea "regimului criminal Constantinescu". Iar planul de lupta prevedea atacarea Cotrocenilor si apoi erau pregatite ocuparea Televiziunii Romāne si finalizarea loviturii de stat pe care de fapt Vadim Tudor a anuntat-o public īn fata Parlamentului.
Dupa dezastrul de la Costesti m-am gasit singur īn fata unei decizii: trebuia sa dau ordin armatei sa blocheze drumul spre Capitala, īn conditiile īn care nu exista, la 9 ani de la revolutie, īn mod deliberat - spun din nou acest lucru - o lege a starii de urgenta si a starii de razboi, īn conditiile īn care Romānia se afla īntr-o iminenta, stiuta situatie de lovitura de stat si de razboi īn zona.

Doua cai

1996-2000 sunt ani care au intrat īn constiinta publica ca rezultat al manipularilor permanente si care nu sunt altceva decāt falsuri grosolane. Generatia tānara deja ia aceste minciuni drept fapte indiscutabile. Secretarul de stat american Madeleine Albright, care si-a publicat memoriile, spune de ce a intrat Romānia īn NATO. "Pāna la schimbarea democratica din 1996 īn Romānia nu s-a īntāmplat nimic. Am hotarāt sa sprijin Romānia pentru a intra īn NATO īn etapa urmatoare, īn momentul īn care cei care au venit la putere īn 1996 au facut tot ce trebuia sa faca cei dinaintea lor".
Īn perioada 1996-2000 īn Balcani erau doi presedinti care si-au terminat mandatul la interval de cāteva zile. Īn 2000 eu nu am mai candidat si Milosevici a fost īnlaturat. Cei doi presedinti au luat decizii pentru tarile lor. Eu am urmat o cale, Milosevici alta. Īn mod eronat si datorita manipularilor din presa, constinta publica romāneasca, o parte din ea, pastreaza impresia masurilor negative, nefavorabile Serbiei pe care le-as fi luat. Nu acelasi lucru se constata daca te duci īn Serbia, unde eu sunt foarte popular. Este ca si cum cineva ar deplānge astazi - si sigur ca mai sunt din acestia - actiunileexterne care au dus la prabusirea lui Ceausescu.

 «Am refuzat sa-mi fac un partid prezidential»

G.K.- De ce nu ati īncercat sa va folositi influenta pentru a coagula dumneavoastra fortele de centru-dreapta?

E.C. - Am refuzat acest lucru. Īnca din ianuarie 1997, ca o conditie pentru salvarea Romāniei aflata īn faliment total, la nivelul liderilor occidentali, mi s-a sugerat īn mod direct sa convoc alegeri anticipate si sa formez un partid al meu, sigur, printr-un intermediar al meu. Dorin Marian ar fi putut sa fie acea persoana credincioasa si fidela. Eu puteam sa fac un partid prezidential atunci pe valul enorm de simpatie de care beneficiam - aveam 67% si mai mult, īn sondajele de opinie, dar am argumentat ca ar fi fost un partid dominat de ofiterii sub acoperire, de oportunisti si ca un astfel de partid nu m-ar fi compromis numai pe mine, ci ar fi compromis pentru mult timp democratia īn Romānia. Si am refuzat.

 Īn final am reusit ceea ce nici eu nu credeam ca are mari sanse: sa mentin patru ani de transformari radicale ale Romāniei, atāt de radicale īncāt au fost preluate ulterior si continuate chiar de catre cei care se opuneau īn timpul mandatului meu.
G.K.- Nu v-ati gāndit sa va folositi audienta de care va bucurati īn alt partid?
E.C. - Nu. Si nici nu cred ca aceasta audienta exista.
Au fost patru ani 2001-2004 īn care s-a organizat linsajul meu mediatic. Si a functionat perfect. Asa cum am spus īn mesajul meu pentru natiune din iulie 2004 cred ca este mai important pentru Romānia, decāt sa aiba un bun presedinte, sa aiba un reper. Deci este mai important pentru Romānia sa aiba un reper, decāt un bun presedinte.

 Cred ca datoria mea este pentru noua generatie sa arat ca s-a putut īn conditii grele, deci se poate si īn conditii mai bune ca īn administratie sa functioneze si persoane care pot sa nu fie santajate, nu pot sa fie cumparate si care nu actioneaza pentru interese de grup sau pentru interese proprii. Acesta este telul meu. Sa punctez ca acest lucru a fost posibil la cumpana dintre secolele XX si XXI, īn Europa si īn Romānia. Si daca a fost posibil o data, poate va mai fi posibil si altadata, printr-un reprezentant al tinerei generatii pe care mi-a placut s-o numesc si īmi place sa o vad ca pe o generatie europeana.

 "Romānia a fost salvata cu sprijinul politic al Frantei, cu sustinerea pe plan bancar de catre Germania, sub protectia militara a Statelor Unite si cu sprijinul diplomatic al Marii Britanii. " Emil Constantinescu