Discurs la deschiderea Reuniunii statelor participante la Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP), Bucureşti, Palatul Parlamentului, 11 februarie 2000 

 

Prima carta de buna vecinatate in Europa de Sud-Est

Reuniunea SEECP de la Bucuresti, care se incheie astazi, s-a dovedit a fi ea insasi un exercitiu esential de cooperare si o demonstratie convingatoare a capacitatii de a fi agentii propriei noastre deveniri. Faptul ca de-a lungul unui an dramatic am staruit asupra unei Carte a bunei vecinatati si am reusit sa o adoptam acum este semnul maturitatii politice cu care tarile noastre raspund exigentelor pe care securitatea indivizibila a Europei le ridica in noua etapa in care am pasit. Carta relatiilor de buna vecinatate, stabilitate, securitate si cooperare in Europa de Sud-Est este un document important, in egala masura, prin continutul sau si prin valoarea sa simbolica.

In fond, Carta este un cod de conduita liber asumata pe baza recunoasterii valorilor dialogului politic, a principiilor democratice, a necesitatii ca aceste principii sa se regaseasca in fapt, in insusi modul in care se dezvolta relatiile noastre bi- si multi-laterale. In deplin acord cu Pactul de Stabilitate adoptat anul trecut la Sarajevo si, in mod particular, cu articolul 6 din Pact, Carta defineste principii si cai pentru o constructie de cooperare si stabilitate regionala pe care onoarea si ratiunea ne indeamna sa le respectam si sa le dezvoltam.

Suntem reprezentanti ai unor popoare cu o bogata traditie, cu o identitate definita de secole, cu o viziune complexa a realitatii si care doresc sa fie factori activi ai viitorului lor comun. Carta este doar una dintre expresiile acestei vointe de participare.

 

„Vesnica sursa de conflict” – un stereotip pagubos

Sub aspectul simbolului, aproape ca nu mai este nevoie sa spun cat de puternic si de important este semnalul pe care tarile noastre il transmit Europei si lumii. Prin adoptarea acestui document, care formalizeaza partea cea mai buna a experientei noastre istorice de convietuire, colaborare si creatie, Procesul de Cooperare in Sud-Estul Europei dovedeste ca exista o alternativa clara si viabila a pacii si colaborarii in regiune.

Nu voi inceta sa afirm ca stereotipul conform caruia tarile noastre ar reprezenta o sursa vesnica de conflicte inevitabile ne saraceste si ne deformeaza si trecutul, si viitorul.

Daca ne uitam in trecut, putem oricand opune ciocnirilor de interese, nu toate si nu intotdeauna ale noastre, secole indelungate de experiente comune in gestionarea confluentelor culturale, a schimburilor de idei si de valori, de acumulare a unei foarte subtile arte de a negocia diferentele, fie ele de la sat la sat, sau de la stat la stat.

Daca privim spre viitor, putem spera cu temei ca, intr-o Europa in fine unita si democratica, locul nostru, nu doar al fiecaruia dintre noi, ci al nostru, ca zona de cooperare si de dezvoltare in comun, se intrevede tot mai limpede si mai promitator.

 

Accentuand mai degraba ce ne uneste, decat ce ne desparte

Cred, de aceea, ca reunirea noastra in jurul unui concept de buna vecinatate si de cooperare care sa asigure securitatea propriilor noastre state si popoare, dar si un spor de securitate pentru Europa, este un bun inceput al rolului nostru in noul secol al continentului european. Cu eforturi importante, multi dintre noi am reusit sa punem in evidenta ceea ce ne uneste, mai degraba decat ceea ce ne desparte. Daca ne unim cu buna credinta eforturile, vom demonstra ca nu suntem parte a problemelor, ci parte a solutiilor: solutii de dialog, de solidaritate, de conlucrare utila si creativa.

Acum cateva decenii un scriitor spunea: „Minunat lucru cand omul are o cauza pe care o apara. Aceasta il face si pe el frumos, si ii face frumoasa si cauza”. Acum, in prag de nou secol, noi suntem in masura sa dovedim ca aparam o cauza frumoasa si ca, impreuna, putem construi o casa a pacii si a bunei intelegeri.

Adevarata cale pentru acest viitor inseamna sa ne pastram identitatea si granitele, dar conferind si granitelor, si specificitatii culturale a fiecaruia dimensiunea creativa a interculturalitatii, a comunicarii si a colaborarii in spiritul valorilor universale ale democratiei si drepturilor omului.

 

Incheierea mandatului Romaniei la Presedintia SEECP

La sfarsitul unui mandat dificil din cauze exterioare dialogului dintre noi, dar pe care cordialitatea colaborarii noastre l-a inlesnit si l-a facut sa fie eficace, va multumesc pentru sprijinul prietenesc acordat Romaniei in indeplinirea indatoririlor sale de Presedinte in exercitiu al Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est. Nutresc speranta ca Romania a raspuns asteptarilor tarilor membre ale cooperarii sud-est-europene si ca a dus la bun sfarsit mandatul de un an, cu care a fost investita la 1 martie 1999.

Urez Guvernului macedonean succes in asumarea Presedintiei in exercitiu in perioada 2000 – 2001. Am convenit ca urmatoarea intalnire a sefilor de stat si guvern ai tarilor participante la SEECP sa aiba loc la Skopje la inceputul anului 2001.

Succesele Procesului de Cooperare in Sud-Estul Europei vor fi  spre binele fiecareia dintre tarile noastre si spre binele Europei unite,  cladite prin efort comun.