Mesaj adresat cetăţenilor Romaniei după Summit-ul Uniunii Europene de la Helsinki,

Bucureşti, 12 decembrie 1999 

 

Summit-ul UE de la Helsinki, decembrie 1999

Ma adresez acum tuturor cetatenilor tarii noastre pentru ca, in urma deciziei Uniunii Europene de a invita Romania la negocieri de aderare, incepand de maine vom pasi intr-o noua etapa a istoriei noastre, o etapa a dezvoltarii durabile si a perspectivelor sigure de viitor. De aceea, cred ca este bine sa ne sfatuim si sa cadem de acord cu privire la acest viitor pe care sa-l construim impreuna.

Acum trei ani am promis ca vom realiza progrese semnificative in integrarea Romaniei in structurile europene si euro-atlantice. Dupa trei ani de eforturi extraordinare, am reusit sa facem un pas decisiv pentru integrarea Romaniei in lumea prospera si stabila a Europei democratice. Ancorarea Romaniei in marea familie democratica a Uniunii Europene este acum o realitate. Avem un drum deschis si sigur catre implinirea celui mai important proiect istoric al romanilor, acela de a progresa impreuna cu tarile Europei democratice. Si mai avem ceva: avem dovada ca eforturile tuturor si privatiunile pe care le suporta o mare parte a populatiei nu sunt sacrificii inutile.

In interventiile mele de pana acum, am multumit poporului roman pentru acest extraordinar efort de a investi in propriul viitor. Se cuvine acum sa multumesc si celor care au contribuit direct la acest succes: parlamentelor care s-au succedat din 1990 pana azi, pentru marele efort de armonizare legislativa; fostului presedinte al Romaniei, domnul Ion Iliescu, pentru initierea primului consens politic in directia integrarii europene, prin Declaratia de la Snagov; guvernelor Petre Roman, Theodor Stolojan, Nicolae Vacaroiu, Victor Ciorbea si Radu Vasile, pentru gestionarea procesului de pregatire a tarii in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana; si, in fine, dar nu in ultimul rand, diplomatilor si expertilor care au reprezentat convingator Romania in raporturile sale cu Uniunea Europeana.

Succesul de la Helsinki a fost posibil datorita unui amplu demers de politica externa ferm orientata catre Vest. Integrarea europeana este insa mai ales un proces intern este chiar procesul de modernizare globala a societatii romanesti. Pentru a ne putea concentra asupra acestei etape decisive, se cuvine inainte de toate sa raspundem clar la cateva intrebari: Ce este Uniunea Europeana? Ce vrem noi de la Uniunea Europeana? Ce vrea Uniunea Europeana de la noi? Ce ne poate oferi Uniunea Europeana, acum si in perspectiva? Si, in fine, ce trebuie sa facem noi acum.

 

Ce este si ce vrem noi de la Uniunea Europeana

Nu am de gand sa dau definitii tehnice. Subliniez doar ca Uniunea Europeana este o uniune politica de 15 tari, cele mai dezvoltate si mai prospere ale Europei, care se bazeaza pe democratie si pe respectarea drepturilor fiecarui om, care a creat o piata comuna si politici comune de dezvoltare, asigurand astfel un progres armonios al societatii si al economiei in intreg spatiul comunitar. De aceea, acest spatiu a devenit unul de cooperare si nu de confruntare, un spatiu de pace durabila si de stabilitate care consolideaza tot ceea ce oamenii isi doresc: democratie, prosperitate si securitate.

Romania voieste sa faca parte din acest spatiu si sa fie sustinuta in eforturile ei de a se apropia de inaltele standarde de viata si civilizatie pe care Uniunea a reusit sa le atinga.

 

Ce asteapta si ce ne ofera Uniunea Europeana

Uniunea Europeana doreste sa ne ajute sa progresam si asteapta din partea noastra sa ne stabilim prioritatile economice si politice in asa fel incat sa parcurgem cu succes drumul de la starea actuala la nivelul tarilor membre din Uniune. Mai simplu spus, Uniunea Europeana vrea de la noi exact ceea ce noi insine ne dorim.

In perspectiva, Uniunea Europeana ne ofera calitatea de membru cu drepturi depline al acestei comunitati de tari libere, suverane si prospere; ne ofera siguranta, buna intelegere si pace. Acum, imediat, Uniunea ne ofera sprijinul ei, prin fonduri importante, nerambursabile. Nu este vorba, deci, de imprumuturi care sa impovareze tara in viitor, ci de bani care ne sunt dati pentru a dezvolta acele programe care ne apropie de nivelul de productivitate si de bunastare din Occident.

 

Ce trebuie sa facem noi acum

Trebuie sa ne stabilim foarte clar prioritatile si sa stabilim o strategie de dezvoltare pe urmatorii cinci ani.

Aceasta strategie trebuie sa fie elaborata, dezbatuta, cunoscuta si acceptata de toti: de specialisti si de fortele politice din coalitia de guvernare si din opozitie, de organismele internationale care ne sustin dezvoltarea, dar, inainte de toate, de cetatenii Romaniei.

Aceasta strategie trebuie sa ne spuna ce vom dezvolta anume in anii urmatori, pentru ca tinerii, intreprinzatorii, somerii care se recalifica sa stie clar in ce directie sa se pregateasca mai bine; pentru ca toti cetatenii sa inteleaga incotro ne indreptam, cu ce costuri si cu ce beneficii. Va trebui sa avem un plan de dezvoltare a infrastructurilor, care sunt o conditie a progresului si a legaturii noaste cu spatiul european si care pot absorbi o mare parte a persoanelor neocupate, cu calificari diferite. Va trebui sa proiectam directii de dezvoltare care sa fructifice resursele umane de inalta calificare de care tara noastra dispune, care sa dea o perspectiva certa invatamantului, cercetarii stiintifice si modernizarii reale a tarii. Comisia constituita recent la propunerea Uniunii Europene trebuie sa devina operanta imediat si sa ofere intr-un termen scurt o asemenea perspectiva.

Este insa necesar, pentru a imprima actiunilor guvernamentale o noua dinamica, sa se elaboreze si un program pentru anul 2000, mai bine zis pentru urmatoarele 11 luni. Un program realist si serios, care sa evite orice improvizatie si sa raspunda unor imperative imediate ale situatiei interne. Trebuie sa inventariem toate resursele actuale si toate resursele suplimentare care pot fi mobilizate pentru a dispune de o baza realista pentru actiuni concrete care sa duca la imbunatatirea vietii oamenilor.

Este nevoie de o protectie sporita pentru cei aflati in dificultate: copiii institutionalizati, copiii strazii, familii numeroase, pensionari, someri. Este nevoie de sustinerea mai clara a educatiei si sanatatii publice. Este nevoie de o politica a impozitelor care sa sustina dezvoltarea, sa fie simpla si stabila, pentru a permite intreprinzatorilor sa-si duca proiectele la bun sfarsit; este nevoie de actiuni ferme care sa asigure colectarea taxelor si dezvaluirea economiei subterane. Este nevoie de o politica consecventa de garantare a proprietatii private si a dezvoltarii acesteia.

 

Avem nevoie de fonduri, dar mai ales de o buna guvernare

Acestea sunt problemele-cheie in administratia centrala, dar si in cea locala. Este neaparat necesar ca instrumentele autonomiei administrative sa fie bine gestionate si eficient folosite. Este nevoie de disciplina, de energie si de coerenta. Ministrii si ministerele si-au indeplinit in general obligatiile, nu se poate spune ca nu au existat specialisti sau ca acestia nu au vrut sa lucreze; ceea ce a lipsit, si nu mai poate continua asa, este coordonarea acestor eforturi. A lipsit o buna organizare. Guvernul trebuie sa fie condus si coordonat astfel incat programele sa fie indeplinite etapa cu etapa, promisiunile care se fac sa fie asumate cu seriozitate si respectate cu consecventa. Seriozitatea, coerenta si responsabilitatea sunt indispensabile unei etape atat de complexe ca aceea in care am intrat.

Avem de realizat, in acelasi timp, cateva mari obiective nationale: dintre acestea, ridicarea nivelului de trai si progresul civilizatiei in Romania sunt obiectivul nostru fundamental. Avem nevoie de toate energiile noastre pentru a-l realiza. De aceea, este extrem de important sa dam dovada de unitate si de solidaritate.

Coalitia care se afla la guvernare trebuie sa fie mai unita decat oricand, Puterea si Opozitia trebuie sa gaseasca terenul comun al bunei intelegeri in numele interesului national, clasa politica trebuie sa recastige increderea si sprijinul cetatenilor, prin transparenta, seriozitate si claritate.

Putem pasi in anul 2000 cu increderea ca progresam spre o noua Romanie, o Romanie moderna, prospera si demna. Sunt convins ca avem si vointa, si forta, si inteligenta de a cladi impreuna aceasta Romanie.