Discurs la Forumul Necesitatea şi premisele dezvoltării informaţionale in Romania, Bucureşti, Palatul Parlamentului, 5 octombrie 1999 

 

Societatea post-industriala informationala

Problema societatii informationale nu este o problema de conjunctura, dupa cum calculatoarele si accesul la Internet nu mai sunt jucarii sau extravagante ale unor oameni bogati. Ele sunt instrumente indispensabile lumii de maine.

In Romania vorbim mereu despre reforma. Din pacate, s-au irosit ani intregi cu paleative pentru ca nu s-a pus in mod clar si de la inceput, problema identificarii tipului de societate spre care dorim sa ne indreptam. Am invatat cu totii la scoli, inca din clasele mici, ca nu se poate gasi o solutie daca intrebarea nu este pusa corect. Ignorand contextul in care tarile dezvoltate se indreapta in ritm alert spre societatea globala informationala, au fost destule voci care sa raporteze intrebarea la istoria Romaniei si sa propuna ca solutie revenirea la o politica industriala specifica anilor 60.

Este atat de tarziu incat a devenit imperios necesar sa ardem etapele si sa construim de la bun inceput o societate post-industriala. Dezvoltarea societatii informationale este unul dintre obiectivele strategice ale Romaniei si exprima vointa politica majoritara de a ne alinia la orizontul de asteptare al secolului urmator. Este pozitiv si foarte important ca in privinta acestui obiectiv exista acum un consens la nivel politic si un interes mult sporit in randul populatiei. Dar nu putem ascunde ca ne aflam de-abia la inceputul drumului in privinta introducerii tehnologiilor informationale in Romania.

 

Stim ce dorim; cum procedam?

Cifrele statistice sunt inca profund nemultumitoare. Romania participa doar cu 2% la piata de tehnologii informationale din Europa de Est si se afla pe unul din ultimele locuri in ceea ce priveste cheltuielile per capita pentru aceste tehnologii, cu un volum de doua ori mai mic decat Bulgaria si de aproape 50 de ori mai mic decat Cehia si Slovenia. Pentru a schimba situatia, este evident ca vointa politica trebuie concretizata intr-un sprijin legislativ substantial, in domeniile vamal si fiscal, pentru importatorii de hard si soft, pentru acele societati comerciale care prezinta programe pe termen mediu si lung de dezvoltare a sistemelor informationale.

Targul International pentru Tehnologia Informatiei, Comunicatii si Birotica, la a carui deschidere am participat cu cateva minute in urma si pe care am avut ocazia sa-l vizitez, ofera o gama larga de solutii tehnologice, iar acest forum care se deschide acum este un excelent cadru de dezbatere asupra cailor de dezvoltare a societatii informationale in Romania.

Reforma initiata de Ministerul Educatiei Nationale pentru care m-am batut cu ani in urma, cand eram presedintele Consiliului National al Rectorilor Universitatilor din Romania incearca si incepe sa reuseasca sa ofere elevilor si studentilor un cadru propice pentru adaptarea la modul de viata curent intr-o societate globalizata. Unul dintre aceste mijloace este facilitarea accesului la Internet. Cand am devenit rector, a fost primul lucru care m-a preocupat in definirea sensului de dezvoltare a Universitatii, dupa cum, mai tarziu, cand am devenit presedinte, prima mea actiune a vizat accesul la informatii privind institutia prezidentiala prin Internet. Nu este o moda si nu este un moft.

Sistemul Internet permite oamenilor sa-si imbunatateasca eficienta activitatii pe baza unui larg spectru de informatii. S-a constatat ca tinerii care folosesc informatia din Internet, alaturi de alte metode si instrumente de invatare, dau un randament mult mai bun si, in acelasi timp, manifesta o flexibilitate mult mai mare in valorificarea cunostintelor lor. In conditiile in care accesul la informatie si prelucrarea informatiei sunt vitale pentru dezvoltarea unei societati, accesul la Internet fara discriminari de statut social sau profesional reprezinta nu numai o necesitate, ci un imperativ. Introducerea sau adaptarea la noile tehnologii ale informatiei si comunicatiilor asigura nu numai o transmitere rapida a unui volum mare de informatie, dar, in plus, garanteaza si calitatea informatiei transmise.

 

Start promitator

In Romania exista o baza umana exceptionala pentru o dezvoltare rapida a societatii informationale. Am participat la premierea elevilor romani medaliati la Olimpiadele de matematica si concursurile internationale de informatica, i-am primit la Palatul Cotroceni, i-am cunoscut personal. Ei, ca si alti tineri romani pe care i-am intalnit pretutindeni in lume, in universitati de mare prestigiu sau la simpozioane si congrese stiintifice, dovedesc din plin acest lucru. O dovedesc reprezentand Romania, sau reprezentand tarile lor de adoptie. A fost o surpriza si o satisfactie faptul ca, la Moncton, la Olimpiada Francofoniei, la care au participat 3.600 de concurenti selectati prin Internet, dintre care 1.200 au participat la ultima faza, am descoperit ca, pe primele locuri, se clasasera echipele Romaniei si Canadei. Cum, in aceasta faza, echipele erau invitate sa dezvolte acelasi subiect, surpriza a fost ca au ales Romania. Am urmarit, asadar, Romania prezentata de romani si Romania prezentata de canadieni de origine romana.

Capitalul acesta se poate pierde, daca nu asiguram rapid, in tara noastra, un cadru optim de afirmare, in care tinerii sa-si descopere si sa-si dezvolte din timp aptitudinile. Din acest cadru fac parte, fara indoiala, si calculatorul personal, si accesul la Internet, si toate celelalte tehnologii de varf. Numai asa va fi posibil ca Romania, in intregul ei, sa prinda startul spre viitor. Acest proces a inceput si nu mai poate fi oprit, pentru ca romanii se gandesc din ce in ce mai mult la utilitatea si la necesitatea achizitionarii unui calculator, fie si numai pentru a asigura copiilor lor un mediu adecvat de invatare.

Este imbucurator ca eforturile depuse, atat la nivelul comunitatilor, cat si in mediile de afaceri, au facut ca rata de crestere a accesului la Internet in Romania sa fie acum mai mare decat media mondiala. Sa speram ca, intr-un viitor apropiat, cetateanul de rand va beneficia de infrastructura necesara informarii rapide. Aici sta cheia.

In Romania am supravietuit prin cultura si in lume ne-am impus prin cultura, prin arta. Dar nu vom sti niciodata cate valori potentiale s-au pierdut. Nu vom sti niciodata cati mari posibili scriitori sau muzicieni au ramas cel mult cantareti in satul lor pentru ca nu stiau carte. Ii stim numai pe cei care au reusit si care reprezinta, pentru o tara de marime medie, ca Romania, un capital istoric extraordinar. A fost un miracol ca Brancusi, care putea ramane un mester virtuos de troite la capatul satului lui, sa poata ajunge la Paris si sa devina pilonul sculpturii moderne. Nu putem sti cati altii s-au pierdut. Nu avem voie sa lasam ca istoria sa se repete.

 

Magistrala de mare viteza pentru administratie

In Romania nu avem inca o magistrala de mare viteza care sa asigure transferul de date. Cred ca aceasta ar trebui sa fie o preocupare prioritara. Sa ne gandim, de pilda, ce ar insemna adaptarea politicii Romtelecom la aceasta cerinta in conditiile in care tarifele de acces la serviciile de baza cresc, fara ca in acest an sa se fi facut toate investitiile asteptate.

Un alt subiect arzator priveste crearea unui sistem informatic al administratiei publice care sa asigure conectarea informationala atat cu populatia, cat si cu intreprinderile si institutiile. Dat fiind faptul ca intr-un astfel de sistem se prelucreaza, se valideaza, se transmit si se distribuie date de interes public, informatizarea serviciilor ar trebui sa reprezinte prioritatea reformei in domeniul administratiei. Vedem peste tot cozi imense la ghisee, toata lumea este enervata de imposibilitatea de a comunica mai bine, de a avea un acces mai bun la serviciile administratiei. Solutia nu este sa construim mai multe ghisee sau cladiri, ci accesul la date prin sisteme comunicationale moderne. Exista insa o rezistenta enorma, venita dintr-o mentalitate conservatoare. Se accepta reforma la altii, dar nu in propriul mod de organizare.

Multe operatii s-ar simplifica prin cartile de credit, dar multora acestea li se par un moft. Le place sa numere teancuri de bancnote, fie ele si de 5.000 de lei, sa le vada, sa le simta ca sunt ale lor. Inca o data fac apel la cei care lucrati in afaceri, in invatamant, in alte institutii: incercati sa patrundeti intre oameni si faceti ca noul sa invinga. Cei care utilizeaza PC-ul, cei care sunt prezenti pe Internet reprezinta partea avansata a societatii si, pentru a se face auzita, ea trebuie sa vorbeasca. Nu avem timp sa asteptam ca oamenii sa-si schimbe de la sine mentalitatea.

 

Dezvoltarea industriei de soft

Conexiunea dintre cele doua nivele de impact ale societatii informationale educatie si infrastructura este vitala. In aceasta conexiune, a domeniului educational cu infrastructura, companiile producatoare de soft au un rol decisiv.

Dezvoltarea industriei de soft va duce cu siguranta la crearea unor oportunitati pentru tinerii specialisti, iar statul isi va recupera in mod direct investitia in educatie. Tema pe care o avem de rezolvat este  aparitia acelei mase critice necesare reactiei in lant prin care mediul de afaceri din software sa devina un nucleu al cresterii pentru intreaga societate.

Explozia unui domeniu are totdeauna consecinte pozitive in ansamblu, antrenand in evolutia sa multe alte sfere de activitate. Intr-o societate globala, autonomia fiecarui domeniu este in continua descrestere, ceea ce face ca progresul intr-un anumit punct sa se extinda rapid in domenii conexe. Si atunci, repet, problema este ce alegem, ce tip de societate vrem sa construim. Daca vom opta ferm si in cunostinta de cauza, atunci vom sti cum sa construim, cu ce construim, cu cine construim.