Alocuţiune la şedinţa de bilanţ a Serviciului Roman de Informaţii, Bucureşti, 17 martie 1999 

 

Serviciului Roman de Informatii sub domnia legii

In dezbaterea marilor probleme politice ale Romaniei de azi se regasesc in permanenta doua teme: interesul national si securitatea nationala. Evident legate intre ele, aceste teme se impun, fie ca se discuta despre integrarea in Organizatia Tratatului Nord Atlantic si Uniunea Europeana, fie ca se discuta despre coruptie, accesul la dosarele fostei Securitati, reforma sau privatizare.

In perioada pe care o traversam, evolutiile rapide, atat pe plan intern, cat si pe plan international, genereaza in permanenta riscuri si amenintari la adresa sigurantei nationale.

Serviciul Roman de Informatii este, pe de o parte, institutia care trebuie sa ofere statului capacitatea de a raspunde prompt si eficient provocarilor actuale si de perspectiva si, pe de alta parte, se gaseste implicat in dezbateri publice referitoare la configurarea democratiei si statului de drept in Romania. Activitatea sa poate fi conceputa astazi numai intr-un cadru strict reglementat, dupa toate normele democratiei si statului de drept.

Primesc periodic rapoarte ale Serviciului Roman de Informatii. Multe dintre acestea au fost extrem de utile in analizele efectuate la nivelul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. In spatele rapoartelor si, evident, si in spatele bilantului se afla un mare volum de munca extrem de dura, uneori foarte periculoasa, in care, asa cum spunea fostul presedinte american Eisenhower, „succesul nu poate fi facut public, eroii raman nedecorati, iar esecul nu poate fi explicat”. As adauga ca esecul poate fi chiar catastrofal si nu pentru unul sau altul dintre noi, ci pentru insusi viitorul tarii.

 

Evaluarea domeniilor de vulnerabilitate

In raportul de astazi s-au prezentat, cu seriozitate si rigoare, actiuni intreprinse pe domenii de vulnerabilitate.

S-au detaliat aceste vulnerabilitati in domeniul economic, in care pericolele sunt crescute datorita recesiunii, ca si in domeniul financiar–bancar care, personal, mi se pare deosebit de expus, datorita disfunctiilor care favorizeaza proliferarea economiei subterane si a criminalitatii organizate. In majoritatea statelor, crima organizata tinde sa exercite influente masive asupra structurilor decizionale si chiar asupra functionarii structurilor de asigurare a ordinii si a linistii sociale. Pericolul trebuie considerat real si in Romania.

La fel de importante sunt evaluarile referitoare la consecintele erodarii autoritatii si functionalitatii structurilor decizionale, precum si efectele abuzurilor, ilegalitatilor si coruptiei in exercitarea actului administrativ si de justitie. Aparitia unor asemenea pericole in societatea romaneasca atrage in mod inevitabil si riscul unor diversiuni provocatoare, in beneficiul unor elemente extremiste sau corupte, interesate sa genereze curente de opinie cu conotatii destabilizatoare.

Nu pot fi omise eforturile depuse de Serviciul Roman de Informatii in planul cunoasterii eventualelor posibilitati de concretizare in Romania a fenomenului terorist care ameninta siguranta nationala atat in mod direct, cat si prin afectarea relatiilor externe ale statului roman. In acelasi timp, apreciez efectul de descurajare pe care calitatea cunoscuta a Brigazii antiteroriste il are asupra grupurilor care ar putea desfasura actiuni cu caracter terorist in Romania. Am inspectat in urma cu cateva zile aceasta brigada si am fost impresionat de inaltul nivel de pregatire profesionala, de curajul si daruirea acestor luptatori, aparatori, in situatii extreme, ai linistii cetatenilor si ai stabilitatii tarii.

Din sondajele de opinie si cercetarile sociologice reiese ca romanii au inca un nivel scazut de reprezentare a ceea ce denumim “actiuni care pericliteaza siguranta nationala”. Este o situatie pe care o mostenim de la sistemul comunist.

Perceptia cetatenilor asupra intereselor generale ale comunitatii este inca deficitara. Nivelul de acceptare a responsabilitatii pentru prevenirea si combaterea unor actiuni care pericliteaza interesul national este inca redus. Aceasta situatie face ca rolul Serviciului Roman de Informatii sa fie cu atat mai important si mai dificil. De aceea, consider necesara evaluarea continua a prioritatilor de actiune, atat pe baza experientei acumulate, cat si prin monitorizarea noilor factori de risc la adresa sigurantei nationale, in special a formelor de agresiune neclasice. Ma refer la necesitatea identificarii si contracararii riscurilor la adresa securitatii sistemelor informatice, la prevenirea agresiunilor informationale, la identificarea influentelor de natura psiho-sociala care vizeaza manipularea populatiei in sensuri contrare interesului national.

 

Calitatea analizei si operativitatea valorificarii informatiilor

Nu ajuta insa la nimic sa stii mai mult fara a face mai mult, utilizand prompt si eficace ceea ce cunosti deja. De aceea, Serviciul Roman de Informatii va trebui sa sustina, in continuare, prin aportul sau specific, eforturile societatii romanesti pentru realizarea obiectivelor acestei perioade cruciale pentru destinele tarii.

Cresterea capacitatii de anticipare, dezvoltarea si perfectionarea modalitatilor de cunoastere si contracarare a riscurilor de orice natura la adresa intereselor nationale sunt principalele directii in care trebuie sa actioneze Serviciul Roman de Informatii. Investigarea fenomenelor generatoare de disfunctii in planul stabilitatii economico-sociale si al ordinii constitutionale, concomitent cu asigurarea unui sistem eficient de protectie contrainformativa in cadrul proceselor decizionale se numara printre responsabilitatile care revin acestei institutii.

Serviciul Roman de Informatii va trebui sa actioneze mai rapid, mai minutios si mai precis, pentru a permite factorilor de decizie sa adopte cu promptitudine solutii corecte si eficiente. Aceasta inseamna o crestere a profesionalismului, a calitatii analizei si operativitatii in valorificarea informatiilor la toate nivelele institutiei.

Este absolut necesar ca personalul institutiei sa ajunga la acel stadiu de profesionalism si de obiectivitate care sa confere deplina autenticitate datelor prezentate factorilor decizionali. Faptul ca SRI este condus de doi ingineri, un matematician si un fizician, este o buna premisa pentru exactitatea informatiilor.

Intr-o lume in curs de globalizare si in care, din pacate, globalizarea crimei organizate se petrece mai rapid decat globalizarea principiilor democratice si a economiei performante, se impune dezvoltarea conlucrarii si cooperarii cu alte structuri de informatii interne, in special consolidarea relatiilor de parteneriat cu serviciile corespondente din statele membre ale NATO si UE, in interesul integrarii Romaniei in aceste structuri. Trebuie sa spun ca am primit cu satisfactie aprecierile pozitive si multumirile unor inalti oficiali pentru modul in care SRI coopereaza cu serviciile similare din alte tari.

Cunosc insuficienta cadrului legislativ care reglementeaza activitatea SRI, faptul ca acumularile si mutatiile inregistrate in plan politic, economic si social impun completarea fundamentului juridic, mai ales in privinta apararii secretului de stat, a apararii patrimoniului national, a regimului juridic al strainilor. Cunosc, de asemenea, problemele legate de insuficienta fondurilor alocate, de dificultatile atragerii unui personal specializat si problemele legate de asigurarea spatiului locativ pentru noii angajati, in special tineri. Contez insa pe discernamantul, constiinciozitatea si spiritul patriotic ce ar trebui sa caracterizeze toate actiunile institutiei si am convingerea ca si in aceste conditii dificile, datoria si profesionalismul transforma imperativele intr-un mod de a fi si de a actiona prompt si responsabil.

Astept de la Serviciul Roman de Informatii sa fie in continuare eficient si discret. Si cand spun aceasta, vreau sa subliniez ca este imperativ ca informatiile obtinute de acest serviciu sa ajunga in exclusivitate la autoritatile legal abilitate.

Insist si asupra obligativitatii de a respecta cu strictete, in intreaga activitate, prevederile constitutionale si legale, drepturile si libertatile cetatenesti, in spiritul valorilor si principiilor democratice. Atrag atentia asupra obligatiei de a pastra o atitudine nepartizana. In calitate de sef al statului si presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sunt garantul respectarii autoritatii institutiilor statului si nu voi tolera incalcarea legilor si regulamentelor militare, a principiilor si normelor care reglementeaza activitatea si functionarea serviciilor de informatii ale statului.